Brigăzi paramilitare ungare La granița cu România, în Ungaria

Brigăzi paramilitare ungare

La granița cu România, în Ungaria, pădurile sunt pline de grupări paramilitare instruite pentru lupte urbane

Garda Maghiară (Magyar Gárda), Plutonul secuiesc și Frontul Național Maghiar (Magyar Nemzeti Arcvonal – MNA) instruiesc brigăzi paramilitare în România

Autonomia înarmată a pumnului maghiar

Când nu mai au răbdare să mai defileze sub formă ”civică” şi ”europeană”, extremiştii maghiari trec la pumni, dar şi al prezenţei ciudate a unei organizaţii paramilitare la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal care are loc în prezent la Joseni, în Harghita. Semn că marii luptători pentru idealurile lui Horthy nu mai au răbdare şi că îşi dau arama pe faţă.
A crezut cineva în lupta paşnică şi plină de ”argumente” a extremiştilor maghiari? Foarte rău, pentru că în spatele ei se ascunde altceva.
Prezenţa mişcării paramilitare “Nemzeti Őrsereg Hagyományőrző és Polgárőr Egyesület” din Ungaria, un fel de gardă patriotică păstrătoare de tradiţii militare, la tabăra tineretului maghiar care s-a desfăşurat la Harghita. Organizaţia este, de fapt, continuatoarea sub alt nume a Gărzii Maghiare interzise până şi în Ungaria ca mişcare de extremă dreapta. În plus, la eveniment va fi prezent şi fostul şef al Gărzii Maghiare, Vona Gabor, în prezent lider al partidului nazist Jobbik.

De ce este nevoie de uniforme militare şi de demonstraţii de forţă la o tabără a tineretului maghiar dedicată autonomiei?

Şi de când a devenit România locul de expozeu a nebuniei extremiste de inspiraţie nazistă? Extremiştii maghiari nu mai fac efortul de a se ascunde în spatele cuvintelor frumoase. Ameninţările lor la adresa integrităţii României iau de aceea forme din ce în ce mai ameninţătoare. Semn că anunţul privind protectoratul Ungariei este luat mai în serios decât au vrut să creadă unii dintre liderii de opinie din România, care au tratat-o ca pe o glumă proastă. Proastă, da. Glumă, nu.

PERICOL IMINENT – FORȚE PARAMILITARE MAGHIARE ÎN ROMÂNIA

Vă prezentăm ÎN PREMIERĂ armata care așteaptă ordinul de a lupta pentru refacerea UNGARIEI MARI

– Aşa arată demonstraţiile ”paşnice” pentru autonomie a grupărilor paramilitare maghiare

Recrutări în Garda Maghiară

Recruţii organizaţiei trebuie să semneze un act prin care se obligă să nu divulge secretele interne.

Înfiinţarea în România a unei ramuri a organizaţiei extremiste Garda Maghiară, interzisă deja în Ungaria.
După o perioadă de monitorizare discretă, persoanele recrutate de Garda Maghiară – Plutonul Secuiesc sunt testate, iar după instrucţie depun jurământul pe sfânta coroană ungară.

În cuibul Gărzii Maghiare Încorporările în Plutonul secuiesc ( subunitate a Gărzii Maghiare, ce aparţine de batalionul „Wass Albert”, de la Gyor- Ungaria) sunt făcute de către ofiţerul recrutor Csibi Barna (30 de ani). El a fost instruit de către superiorii din Ungaria, iar activitatea de recrutare se face după anumite tipare.

Adeziunea

Orice potenţial nou membru este în prealabil monitorizat o anumită perioadă de timp. De asemenea, se culeg informaţii despre persoana vizată, astfel încât profilul acesteia să corespundă activităţiii şi obiectivelor Gărzii.

După depăşirea acestor etape, candidatul trebuie să completeze mai multe chestionare. Cel de adeziune conţine două capitole cu întrebări-capcană, dar şi cu întrebări prin care se urmăreşte obţinerea unor informaţii esenţiale:

Vrei să devii gardist?

La acest capitol, candidatul trebuie să răspundă unor întrebări de genul: „ Dispui de bocanci negri, pantaloni de instrucţie, cămaşă albă, vestă şi şapcă?“

Vrei să devii simpatizant?

Acest capitol cuprinde o altă serie de întrebări: „Ai făcut armata?“, „Dacă da, ce grad şi la ce armă?“, „ Ai instruit şi pe alţii?“. Cel care vrea să devină „simpatizant” mai trebuie să menţioneze dacă practică „sporturi speciale” sau dacă ar fi dispus să-şi rişte viaţa în contextul în care, „într-un cadru constituţional, ar fi nevoie de militari”. Nu se precizează dacă este vorba de „cadru constituţional” maghiar sau român.

Una dintre ultimele întrebări este următoarea:

„Pe ce plan poate Garda Maghiară şi naţiunea să conteze pe dumneavoastră şi pe ce plan doriţi să vă desfăşuraţi activitatea alături de noi?”

Ultimul angajament din chestionar este următorul:

„Iau cunoştinţă că încălcarea prezentei adeziuni duce la excluderea mea imediată din Garda Maghiară”.

Antrenamentele

Deşi asociaţia ce urmează a fi înfiinţată, „Garda Maghiară – Plutonul Secuiesc“, îşi declară obiectivele civice şi culturale, membrii Gărzii Maghiare recunosc faptul că principalul scop este autonomia, confundată de multe ori cu independenţa.

O celulă a Plutonului Secuiesc, formată din şase membri, este frecvent semnalată făcând antrenamente de luptă atât în oraş, în spatele Liceului „Gabor Aron”, cât şi în munţi, la Valea Uzului, în condiţii extreme. Instructor era un anume Arpad Magyarosy, din Sovata. Tot la Valea Uzului, unde se află un cimitir al soldaţilor căzuţi în Primul Război mondial (români, maghiari, germani), în luna august a fiecărui an au loc comemorări la care participă inclusiv militari unguri. În zonele greu accesibile ale Văii Uzului, pe Vârful Mădăraş (1.801 metri), membrii Gărzii Maghiare îşi desfăşoară antrenamentele, cele mai dure fiind cele din perioada iernii. Ei îşi marchează locurile „plantând” cruci apostolice (dublu barate) cu însemnele organizaţiei şi cu hărţi ale Ungariei mari, deşi public încearcă să convingă delimitarea lor de aspiraţiile revizioniste.

Antrenamentele „speciale” sunt justificate de Csibi Barna, iniţiatorul şi recrutorul organizaţiei, prin necesitatea de a avea membri pregătiţi pentru orice situaţie.

„Însă, degeaba un aspirant este cel mai tare din parcare dacă noi nu ştim că putem conta pe el. Nu este recrutat în funcţie de aptitudini, ci de modul în care răspunde întrebărilor din chestionarul de adeziune.”

– spune ofiţerul de recrutare. Nu recunoaşte caracterul paramilitar al antrenamentelor efectuate.

„Deocamdată nu ne pregătim astfel.”

– susţine „ofiţerul” recrutor.

Tratatul de la Trianon

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Printre alte reconfigurări de frontiere, s-a semnat şi revenierea Transilvaniei şi a părţii răsăritene a Banatului la România.

Anunţ pentru recrutarea de noi membri

Numeroşi reprezentanţi ai autorităţilor locale susţin, din convingere sau din interes politic, chiar şi unele demersuri exotice ale organizaţiilor extremiste. Una dintre aceste iniţiative aparţine Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate (HVIM), care a propus Consiliului Local Miercurea Ciuc ca la intrările în localităţi să fie amplasate indicatoare în limba „runic secuiască“. Iniţiativa a fost aprobată şi pusă în aplicare prin Hotărârea Consiliului Local nr. 101 din 26 iunie 2009. Decizia a fost atacată în instanţă de Prefectura Harghita, procesul fiind pe rol. Indicatoarele runic secuieşti sun instalate cu bani de la bugetul local, hotărârea fiind motivată prin aceea că „secuii au folosit alfabet cu semne asemănătoare celor din alfabetele runice înainte de a adopta alfabetul latin sub influenţa Bisericii Catolice”.

Fraternizarea cu alte organizaţii similare

Excelentele relaţii din ultimii ani dintre Bucureşti şi Budapesta contribuie în mare măsură la prevenirea unor acţiuni în forţă a organizaţiilor extremiste.

În Transilvania şi cu precădere în judeţele locuite de secui (Mureş, Harghita şi Covasna), în afara Gărzii Maghiare activează alte două organizaţii revizioniste, care atrag atenţia prin virulenţa cu care militează pentru refacerea Ungariei mari. Este vorba HVIM („Mişcarea Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate”) şi de EMI (Tinerii Maghiari din Transilvania).

Tinerii Maghiari din cele 64 de Comitate- HVIM

„Mişcarea Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate” este o organizaţie considerată periculoasă prin scopurile propuse şi radicalismul cu care militează pentru anularea Tratatului de la Trianon şi, implicit, pentru refacerea Ungariei mari, care era împărţită administrativ în 64 de comitate.

Liderul asociaţiei, cu sediul la Budapesta, este un anume Laszlo Toroczkay, care a avut interdicţii de intrare în România, Slovacia şi Canada. Este originar din România şi are o soră căsătorită cu un irlandez al cărui tată a făcut parte din IRA. Toroczkay susţine că şi-a făcut ucenicia sub îndrumarea socrului surorii sale. Anul trecut a avut o campanie de recrutări în România, centrul filialei din ţara noastră fiind la Odorheiul Secuiesc, judeţul Harghita.

Alături de Garda Maghiară şi EMI, reprezentanţii HVIM sunt invitaţi tradiţionali la taberele anuale organizate în luna august, cu ocazia comemorării soldaţilor maghiari căzuţi în cele două războaie mondiale. Este un bun prilej pentru discursuri şi manifestări revizioniste, dar şi de demonstraţii de lupte specifice trupelor speciale. Liderii HVIM România sunt Waum Petre Marius (29 de ani), de profesie ospătar, actualmente şomer, şi Szocs Csongor (20 de ani), student la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc.

Tinerii Maghiari din Transilvania- EMI

Organizaţia „Tinerii Maghiari din Transilvania” (EMI) militează pentru anularea Tratatului de la Trianon, scop pentru care organizează anual, în luna august, tabere la Gheorgheni, judeţul Harghita, unde sunt invitaţi şi lideri şi membri ai Gărzii Maghiare din Ungaria şi România.
La aceste tabere participă politicieni şi lideri de opinie de extrema dreaptă din Ungaria, cu discursuri instigatoare la adresa statului naţional-unitar român. În tabără se afişează steaguri ale Ungariei mari şi se vând insigne revizioniste.
Printre participanţii tradiţionali se regăsesc Vona Gabor- liderul şi fondatorul Gărzii Maghiare şi al partidului extremist Jobbik, Laszlo Tokes, Wass Endre, fiul criminalului de război Wass Albert, şi avocata austriacă Eva Maria Barki. Cea din urmă a avut de două ori interdicţie de a intra în România, în 1994 şi 1998, din cauza instigărilor sale la acţiuni împotriva statului român.
Organizaţia EMI din România este o filială a Tineretului Maghiar Unit (tot EMI), din Ungaria. Liderul filialei EMI din Miercurea Ciuc este un liceean, Şorban Attila Orş , în vârstă de 17 ani.

Întruniri clandestine

Sub acoperirea unor manifestări culturale sau comemorative, liderii organizaţiilor extremiste, precum Garda Maghiară, Tineretul Maghiar din Transilvania (EMI) şi Tineretul Maghiar din cele 64 de Comitate (HVIM) se întâlnesc în România pentru consfătuiri de taină.
O astfel de întrunire a avut loc la 23 octombrie 2009, în Odorheiul Secuiesc, judeţul Harghita. Pretextul: o manifestare în cinstea eroilor Revoluţiei din Ungaria, din 1956. La manifestare au participat 100 de persoane, din România şi din Ungaria, prilej cu care s-au afişat steaguri ale Ungariei mari şi pancarte cu lozinci precum: „Dreptate pentru Ungaria“, „Aici, eu nu sunt turist, sunt acasă” sau „Dreptate pentru ţinutul secuiesc“.
Acţiunea s-a derulat în subsolul restaurantului Gonduzo, unul dintre oaspeţii de seamă fiind Lipusz Zsolt, membru al partidului extremist ungar Jobbik. Pentru cazarea cetăţenilor unguri a fost închiriată o pensiune pe numele unui localnic.

“Noi aparţinem de Batalionul Wass Albert, din Ungaria. După testări, comandantul batalionului din Ungaria decide ce grad şi ce funcţie i se acordă fiecăruia.”

– Nandor Kerestes ofiţer de presă al Plutonului secuiesc.

“Majoritatea celor care se orientează către astfel de organizaţii nu sunt bine integraţi în societate. Aderarea la astfel de organizaţii rezidă din căutarea identităţii şi din dorinţa de a aparţine unui grup.”

– Hanibal Dumitraşcu psiholog.
sursa