socialmediaromaniaNOUL dosar al Penalului, DESCHIS în 2015
Procurorii DNA au ridicat documentele privind memorandumul de înţelegere cu KazMunayGas, conform unor surse guvernamentale. Dosarul a fost deschis în 2015, când procurorii au început urmărirea penală in rem pentru trafic de influenţă şi luare de mită.
Surse judiciare au declarat pentru Euractiv.ro că Victor Ponta este printre cei vizați în dosar. Ponta a semnat, în ianuarie 2014, o hotărâre de guvern prin care a fost adoptat memorandumul de înţelegere cu kazahii care au cumpărat Rompetrol, după ce Curtea Constituţională s-a opus validării prin lege a acestui memorandum, de fapt un contract comercial de stat.
Drumurile dese ale lui Ponta în Turcia și o cartelă telefonică turcească, investigate de DNA
Procurorii consideră suspecte vizitele dese ale lui Ponta în Turcia după semnarea memorandumului cu KazMunayGaz, dar și faptul că fostul premier folosea, în timpul acestor vizite, o cartelă telefonică turcească pentru convorbiri private.
Ancheta DNA încearcă practic să stabilească dacă termenii memorandumului au fost negociați în străinătate.
Sursele judiciare citate afirmă că, într-una dintre vizitele făcute de Ponta în Turcia în contextul unei operații la genunchi, acesta ar fi fost invitat de președintele Turciei, Recep Tayyp Erdogan, la una din vilele sale.
Potrivit acelorași surse, în acest dosar, DNA a solicitat ajutorul mai multor state pentru a verifica mișcările unor sume de bani ale unor terți care ar fi jucat rolul de intermediari între KazMunayGaz și oficiali ai statului român. Procurorii DNA au făcut mai multe cereri pentru comisii rogatorii în acest sens.
Surse guvernamentale susțin că multe dintre pretențiile kazahilor se regăsesc întocmai în memorandum, de-aici plecând, de fapt, ancheta procurorilor.
Chiar vicepreședintele KazMunayGas, Azamat Zhangulov, a afirmat în mai 2016 că există posibilitatea ca procurorii să investigheze acest memorandum.
„Există această posibilitate ca ei (n.red. procurorii) să investigheze situația. Insă, în perioada în care a fost semnat memorandumul era o conducere, iar acum este alta. Înțelegerea era cu statul roman, s-au schimbat câțiva miniștri, dar nu a existat nicio premisă că aceste înțelegeri au fost frauduloase. Ne-am exprimat intenția de a plăti 200 de milioane de euro, cu condiția de a constitui fondul de investitii (…) Schimbările de miniștri nu au ajutat acest lucru”, a declarat atunci Azamat Zhangulov.
