Home » coruptie » O treime dintre familiile copiilor de la țară nu au bani pentru a trăi

O treime dintre familiile copiilor de la țară nu au bani pentru a trăi

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

O treime dintre familiile copiilor de la țară nu au bani pentru a trăi

 

Aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi, se arată în «Raportul de analiză privind contractarea serviciilor sociale în context național și european» realizat în cadrul unui proiect al Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) și UNICEF România și citat de Agerpress.

„66,1% din familiile din mediul rural nu au venituri suficiente penrtu traiul de zi cu zi. Unul din opt copii din satele românești merge uneori sau întotdeauna la culcare flămând, în creștere cu 2% (în 2013) față de 2012. Procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flămânzi s-a dublat la 4% față de 2013” – «Bunăstarea copiilor din mediul rural (2012 și 2014)» realizat de World Vision.

Unul din cinci copii între 0 și 5 ani nu a fost la medic în ultimul an și aproape jumătate dintre aceștia a avut boli respiratorii, principalele afecțiuni care cauzează moartea copiilor sub 5 ani. 2,3% dintre familiile din mediul rural declară că în ultimul an cel puțin un copil din gospodărie a abandonat școala. Raportul arată că 1 din 5 copii muncește înainte sau după școală și 1 din 8 absentează pentru a munci în gospodărie. UNICEF arată că în România 8 minori din 100 trăiesc la nivelul de „sărăcie severă”, cu mai puțin de 15 lei pe zi.

Datele Ministerului Fondurilor Europene arată că mai mult de jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială (52,2% în 2012), cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, cu excepția Bulgariei. Riscul sărăciei și excluziunii sociale este mai mare în gospodăriile cu mulți copii (72,5% în cazul gospodăriilor cu 2 adulți și 3 sau mai mulți copii) și în cele monoparentale (60,7%).

În noiembrie 2011, erau înregistrați 1.432 de tineri 16-18 ani și 1.541 de tineri peste 18 ani care urmau să părăsească sau părăsiseră deja centrele de plasament și cu risc mare de excluziune socială. La sfârșitul lui 2011, erau înregistrați 83.658 de copiii ai căror părinți erau plecați la muncă în străinătate.

Potrivit Ministerului Muncii, unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, și o mare parte din sărăcia bazată pe venit este persistentă, trei sferturi dintre persoanele sărace aflându-se în această situație de cel puțin trei ani.

„O treime din populație este afectată de privare materială severă, în sensul că nu-și poate permite să achiziționeze articole considerate dezirabile sau chiar necesare pentru a duce un trai decent. Încă mai există în România copii care nu au mers niciodată la școală, iar procentul tinerilor fără o educație adecvată este ridicat. Multe persoane sunt în continuare inactive sau neangajate formal, cu șanse mici de a căpăta acces corespunzător la piața muncii. Există inegalități în ceea ce privește acoperirea cu servicii medicale de bază. Există un număr semnificativ de comunități dezavantajate în care aceste probleme se cumulează, făcând aproape imposibilă întreruperea ciclului excluderii, fără ca membrii săi să fie sprijiniți și integrați prin intervenții din exterior” – «Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014-2020)».

Țiganii prezintă un risc mult mai mare de sărăcie, indiferent de vârstă, educație sau mediul de rezidență. Date din Ancheta Bugetelor de Familie indică faptul că romii sunt expuși unui risc de sărăcie de zece ori mai mare decât celelalte etnii (33 % dintre ei trăiau în sărăcie absolută pe baza pragului național al sărăciei din 2013, în timp ce doar 3,4 % din populația care nu este de etnie romă au avut niveluri de consum sub pragul sărăciei). Riscul de sărăcie este extrem de mare pentru copiii romi – rata de sărăcie în cazul lor este de 37,7 %, în timp ce rata națională a sărăciei este de doar 4,3%.

«Raportul de analiză privind contractarea serviciilor sociale în context național și european» arată că în perioada 2010-2014 sistemul de servicii sociale din România a rămas slab finanțat. În condițiile unei medii europene de 2,2% din PIB alocat serviciilor sociale, România nu a cheltuit niciodată mai mult de 0,3% (2005) – 0,5% (2012) cu aceste servicii. În general, cheltuiala cu serviciile sociale și medicale din România (cumulat), nu depășea 5% din PIB în 2010, în condițiile unei medii europene de 10%.

În România, costurile din sistemul de asistență socială sunt alocate preponderent pentru beneficii sociale/prestații, deși în lipsa completării lor cu serviciile sociale, nu reușesc să adreseze în mod eficient beneficiarilor sau să limiteze dependența lor de ajutorul financiar al statului.

Datele Ministerului Muncii arată că în primul semestru din 2015 numărul mediu lunar de familii beneficiare de venit minim garantat a crescut la 252.688 familii, cu 4,8% față de aceeași perioadă a lui 2014.

Numărul mediu lunar de familii beneficiare a crescut de la 241.004, în semestrul I 2014, la 252.688, în semestrul I 2015, cu 11.684 familii (4,8%). Suma plătită în semestrul I 2015, de 348.024.611 lei, a fost mai mare cu 15.012.339 lei (4,5%) decât în semestrul I 2014. Județele cu cel mai mare număr de familii beneficiare de venit minim garantat (peste 8.000) au fost Mureș, Olt, Argeș, Iași, Dâmbovița, Bacău, Vaslui, Teleorman, Galați, Buzău și Dolj.

Suma plătită din bugetul Ministerului pentru întreg programul de acordare a venitului minim garantat (ajutorul social, contribuții pentru asigurările de sănătate și asigurarea obligatorie a locuințelor) în semestrul I din 2015 a fost de peste 369,7 milioane lei, mai mare cu 1.9 milioane lei (5,1%) față de aceeași perioadă a lui 2014.

loading...

Saracie Romania17România, primul loc în UE la rata sărăciei relative

Potrivit datelor Eurostat pe 2013, față de 2012 procentul privind sărăcia relativă (raportul procentual între numărul persoanelor sărace care au un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent și total populației) a crescut cu 3 puncte procentuale.

Pe locul al doilea se situează Spania cu 22,2%, pe al treilea – Bulgaria, cu 21,8%. Cel mai scăzut nivel al ratei sărăciei relative este în Cehia – 9,7%. Un procent scăzut se înregistrează și în Olanda – 11,6% și Danemarca – 11,9%.

În România trăiesc 8,5 milioane persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială.

„Rata sărăciei, ca atare, are în jur de 2,5 milioane persoane. Dacă ne uităm câți sunt cei care suferă și de risc de sărăcie, dar și de deprivare materială severă vedem că avem 2,2 milioane persoane care sunt mult mai sărace, dar sunt și deprivate sever din punct de vedere material. Sunt în jur de 157.000 de persoane care suferă de deprivare materială severă și trăiesc și în gospodării cu intensitate redusă a muncii. Mai sunt 145.000 de persoane care sunt expuse riscului de sărăcie și trăiesc în gospodării cu intensitate redusă de muncă, dar există aproximativ jumătate de milion de persoane care suferă de sărăcie, deprivare materială severă, și trăiesc în gospodării cu intensitate redusă a muncii” – Silvia Pisică, director general al Institutului Național de Statistică (INS).

„La nivel european puțin peste 30% din veniturile populației ar trebui redistribuite pentru ca toți indivizii europeni să aibă aceleași venituri. Observăm că România în 2007 se afla pe ultimul loc, cu un procent de aproximativ 38%, iar în 2013 situația s-a modificat. Ne aflăm după Portugalia, Grecia, Lituania și Bulgaria, care e pe ultimul loc. Media europeană nu s-a modificat. În ceea ce privește raportul inegalității S80/S20 (de câte ori sunt mai mari veniturile persoanelor cele mai bogate față de veniturile persoanelor cele mai sărace în cadrul unei distribuții după venit) în 2013 constatăm că România rămâne pe primul loc, cu o diferență de șase ori între cele două categorii de venituri. Înseamnă că la veniturile persoanelor mai bogate față de cele mai sărace ne aflăm într-o situație critică” – Maria Ciuhu, expert al INS.

Conform datelor Eurostat, aproximativ 40,2% din populația României era expusă în 2014 riscului de sărăcie și excludere socială, situație care a plasat-o pe primul loc în Uniunea Europeană, în condițiile în care, la nivelul UE, 122 de milioane de persoane, sau 24,4% din populație, se aflau în această situație.

Dacă în UE o persoană din patru este expusă riscului de sărăcie și excludere socială, în trei state membre mai mult de o treime din populație este expusă acestui risc: România (40,2%), Bulgaria (40,1%) și Grecia (36%). La polul opus, cel mai mic risc se înregistrează în Cehia (14,8%), Suedia (16,9%), Olanda (17,1%), Finlanda (17,3%) și Danemarca (17,8%).

Cu toate acestea, România se situează printre statele membre UE care, între 2008 și 2014, au realizat cele mai mari progrese în privința reducerii riscului de sărăcie și excludere socială, în condițiile în care acest risc a scăzut cu patru puncte procentuale, o reducere mai mare la nivelul Uniunii, de 5,8 puncte procentuale, fiind înregistrată doar în Polonia.

În UE procentajul populației afectată de riscul de sărăcie și excludere socială a crescut de la 23,8%, în 2008, până la 24,4%, în 2014.

 

anonimus.ro/

loading...

Add a Comment

Or

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*

More 299 posts in coruptie
Recommended for you
Mafia ortodoxă scutita si in 2016 de taxe si impozite

Mafia ortodoxă scutita si in 2016 de taxe si impozite    Codul Fiscal introduce noi...