Home » Conspiratii » Cum a fost rezolvată problema câinilor vagabonzi în urmă cu 150 de ani: „Nu…

Cum a fost rezolvată problema câinilor vagabonzi în urmă cu 150 de ani: „Nu…

[ad_1]

Problema câinilor vagabonzi există în România de sute de ani. În Moldova veacului al XIX-lea, chiar exista un regulament în baza căruia erau strânşi de pe străzii câinii fără stăpân. Aceste reguli au fost instituite în timpul domniei lui Grigorie Alexandru Ghica, în cursul anului 1852.

Spre exemplu, în Iaşi, în capitala Moldovei, au fost angajaţi trei oameni pe timp de şase luni pentru a prinde câinii vagabonzi. Ei erau plătiţi cu 720 de lei şi nu aveau voie să omoare animalele pe uliţe deoarece stârneau nemulţumirea oamenilor. Astfel, a fost făcut un set de reguli ce trebuia să stea la baza prinderii patrupezilor ce umblau liberi pe străzi.

„Să fie oprit cu totul ţircularea cănilor pe uliţele oraşului fără botniţă sau fără a fi puşi în zgardă de stăpănii lor spre a se feri prin aceasta primejdiile ce se pot căşuna trecătorilor, mai ales la caz de turbăciune“, era prima regulă impusă de domnitorul Grigorie Alexandru Ghica.

Câinii vagabonzi trebuiau să fie prinşi cu arcane mici şi nu se permitea în niciun fel de condiţii ucidere patrupezilor pe uliţe.

„Să se alcătuească de Eforie 4 oameni carii de apururea să se poarte pe uliţele oraşului, şi îndată ce vor întălni vre un căne cu care nu s-ar fi luat măsurile cuvenite de siguranţie obştească, precum mai sus se arată, să-l prindă cu chipul ce va găsi mai nimerit, precum de pildă cu mici arcane ce înadins s-ar purta de oamenii năimiţi, şi să-l ducă la un loc hotărât de cărmuire în mahalalele tărgului; nu va fi ertat însă supt nici un cuvânt a se ucide vre un căne pe uliţă“, era una dintre reguli.

Câinii capturaţi de pe străzi erau ţinuţi închişi timp de 36 de ore, perioadă în care proprietarii lor îi puteau recupera dacă plăteau o amendă. În cazul în care, animalul nu era revendicat de nimeni el era omorât prin otrăvire.

„Cănii ce se vor prinde să vor ţine la locul însemnat vreme de 36 ceasuri, în care vor fi în dreptate proprietarii lor a merge şi a-i reclama plătind ştraf de un sorocoveţ pe căne pentru cea întăea dată, dacă însă în această vreme nu se va înfăţoşa nime spre a reclama cănile său şi a plăti ştraful cuvenit pentru căne, se va omori prin otravă“, se mai menţiona în regulament.

Banii obţinuţi din amenzile plătite de proprietarii ce îşi lăsau câinii liberi erau folosiţi pentru închirierea unui imobil în care să fie păstrate animalele şi pentru plătirea hingherilor.

„Ştrafurile se vor aduna în folosul casăi Eforiceşti spre întimpinarea cheltuelelor ce va fi sălită a face cu năimirea oamenilor, precum şi cu închirierea unui local, unde se vor păstra cănii, ear o asămine măsură poliţienească să se publice prin oraş, precum şi prin Foaea Ofiţială spre ştiinţă şi regula fie cărue particularnic, şi se aibă lucrarea ei 15 zile după eşirea foaei, asămene să se publice şi locul hotărăt spre păstrarea cănelor“, era ultima regulă din regulamentul semnat de Grigorie Alexandru Ghica la data de 25 octombrie 1852.

Alte ştiri pe această temă:

Drama ieşenilor atacaţi de maidanezi. Muşcaţi de ochi, de nas, de cap sau de sâni, oamenii au nevoie de operaţie după operaţie

Un oraş cărăşean, invadat de câinii comunitari din judeţul vecin. Primăria nu mai face faţă cu prinderea animalelor

Cum au tratat autorităţile din România problema câinilor fără stăpân în urmă cu un secol. „Hingherii mai au ca beneficii pieile câinilor prinşi şi ucişi“

[ad_2]

Source link

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

More 517 posts in Conspiratii
Recommended for you
Peste 23.000 de locuri de muncă vacante la nivel naţional, cele mai multe î…

[ad_1] Mai puţin de o sută de locuri de muncă disponibile sunt în judeţele Giurgiu,...