INTERVIU Andreea Dumitrescu, medic stomatolog: „În 2018 încă mai există oameni care îşi scot dinţii …

[ad_1]

Medicul Andreea Dumitrescu a îndrăgit stomatologia din copilărie, moştenind-o în profesie pe mama sa. A lucrat în timpul facultăţii şi ca asistent medical, a studiat şi marketing, şi logistică, iar astăzi se împarte între trei-patru locuri de muncă, activitatea de voluntar la Crucea Roşie şi îndatoririle de mamă.

Din 2014, tratează gratuit copii din sistemul de protecţie socială, banii din contractul cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Olt mergând în această direcţie, iar când aceştia nu ajung – şi se întâmplă adesea – suplimentează din fondurile cabinetului. Anul trecut, în baza unei sponsorizări din partea unei mari firme din Slatina, în calitate de voluntar al filialei Olt de Crucea Roşie, a realizat proteze dentare şi tratamente pentru câteva zeci de bătrâni din centrele de îngrijire.

Weekend Adevărul“: Când ar trebui să mergem la medicul dentist?

Dr. Andreea Dumitrescu: Înainte să apară durerea. Pentru că asta este greşeala pe care o fac peste jumătate dintre pacienţi. Cu toţii ştim că principala problemă a pacientului, indiferent de vârstă, este frica, frica de medic. Dar ducându-mă la medic în momentul în care apare durerea, şi fiind un puseu acut, frica se exacerbează, intervine şi oboseala, supradozajul de medicamente, analgezice, antibiotice, şi atunci normal că nu recomand sub nicio formă prezentarea doar în momentul în care apare durerea.

Probabil soluţia este controlul periodic, cum e ITP-ul la maşină?

Da, controlul o dată la şase luni. Există un număr redus de pacienţi care vin doar pentru un control periodic, dar există totuşi şi eu îi admir.

Cei mai mulţi dintre pacienţii dumneavoastră în ce stadii ajung?

Vin când nu mai pot mânca, acesta este al doilea pas după durere.

Primul control la copii la ce vârstă ar trebui să aibă loc?

Cartea spune că primul control trebuie să fie la apariţia primilor dinţi, pentru că trebuie să ne interesăm, să aflăm ce trebuie să facem, ce alimente să le oferim, sub ce formă, însă puţini părinţi fac asta. Eu recomand vizita la medic ori de câte ori avem o suspiciune. La apariţia primilor dinţişori, pentru a şti ce avem de făcut, pe de o parte, dar să îl şi obişnuim, iar când copilului mic îi apare întreaga dentiţie, este de asemenea obligatoriu.

Cât de mult a evoluat tehnica, ce ar trebui să ştie pacienţii, cât de diferit trataţi astăzi, comparativ cu acum 20 de ani?

Pentru că mama mea este şi ea, la rândul ei, medic stomatolog, am crescut într-un cabinet şi ştiu ce înseamnă. În primul rând, aparatura, cu tot ce înseamnă, a evoluat foarte mult. Toată lumea se teme de turbina care scoate un zgomot infernal, şi de acea freză. Nici frezele nu mai sunt la fel, pentru că acum sunt dintr-un alt material, nici turbinele nu mai sunt la fel, nu mai fac acel zgomot, când zumzăia toată policlinica, acum merg cu răcire. În timp ce noi lucrăm, iar freza se învârte şi  îndepărtează ţesutul bolnav al dintelui, îndepărtează, practic, caria, în acelaşi timp vine şi un jet de apă, tot pe turbina respectivă, şi lucrându-se cu răcire este cu totul altceva, nu se compară cu ce era înainte.

Durerea?

Anestezia se face, dar se face cu ace atraumatice, nu se mai face cu aceleaşi ace din perioada în care seringa din stomatologie era aceeaşi cu cea din intramuscular.

Adică şi în cea mai gravă situaţie tratamentul poate să nu fie dureros?

Doar dacă episodul în sine nu este dureros – pentru că dacă pacientul se află într-un episod acut, nici nu poate să deschidă gura de durere –, evident că nici noi nu putem face magie. Medicul nu-ţi provoacă durere, durerea este deja instalată, şi până reuşeşti tu să faci ceva să atenuezi această durere poate dura. Mai spun pacienţii: «Au, doare!». «Da, dar cum ai venit?!» 


Medicul Andreea Dumitrescu (centru) este de ani buni voluntar al Filialei Olt de Cruce Roşie

De aceea este important să vin înainte de durere sau la primele semne ale durerii. Când simt o presiune, un mic abces, o mică durere. Dar sunt pacienţi care vin cu faţa deformată. „Am crezut că-mi trece, am mai stat trei zile că poate-mi trece!“. Nu trece, pacienţii trebuie să înţeleagă că fără tratament nu trece. De asta există această ramură a medicinei.

„ÎN LOC SĂ PLĂTESC UN DINTE, PLĂTESC TREI“

Dincolo de durere şi de faptul că sunt speriaţi, contează şi costurile. Simţiţi asta? Ajung mai rar şi din motivul ăsta?

Contează, da, dar de ce contează?! Pentru că ajungem de unde am plecat – nu ne prezentăm la timp, când ar putea să coste mai puţin, ajungem când lucrurile sunt avansate. În loc să tratezi un molar de o carie simplă, doar în smalţ, cu un cost minim, vii când deja caria a ajuns într-un alt stadiu, iar în momentul în care caria este profundă şi ajunge deja să afecteze tot ce înseamnă nerv, este nevoie de cu totul alt tratament, este nevoie de obturaţie de canal, sunt alte costuri, în plus. Dacă nici asta nu este făcut la timp, şi infecţiile ajung  la nivelul rădăcinii dinţilor, fac un abces, difuzează şi trec prin os, nu mai am ce să fac cu dintele respectiv, nu mai reuşesc să-l tratez, şi sunt alte costuri, costuri cu înlocuirea dintelui. Distrug şi dinţii de lângă, în loc să plătesc un dinte, plătesc trei.

Cât poate să coste un simplu control?

O consultaţie în cabinetul meu costă între 50 de lei şi maximum 200 de lei, costurile variază, fiind sistem privat. O consultaţie completă, decontată de Casa de Sănătate, este 133 de lei, cu tot ce înseamnă.

De când nu a mai decontat CJAS astfel de servicii?

Decontează, dar eu am contractul pentru copiii din sistemul de protecţie socială, iar sumele decontate pentru cabinetul meu variază între 1.200 şi 1.400 de lei. A fost o problemă de finanţare, s-a revenit, însă oricum nu-mi ajung banii. Dar intervine aceeaşi situaţie: ne transformă pe noi în discriminatori, pentru că eu practic sunt nevoită să fac alegeri. Cazul meu particular este un pic diferit, alegând să fac aceste servicii copiilor din sistemul de protecţie. Dar nici asta nu este corect, pentru că şi copilul dintr-o familie defavorizată, şi copilul dumneavoastră, de exemplu, şi copilul meu au aceleaşi drepturi.

Credeţi că s-ar schimba situaţia, ar creşte adresabilitatea, dacă aceste consultaţii ar fi, cumva, „la liber“, statul le-ar suporta?

Nu, asta nu se poate. Ar fi sume foarte mari.

Plafonul dumneavoastră pe o lună acoperă o proteză?

Două şi un pic, dacă fac două proteze într-o lună, acesta este plafonul. ;

„Dinţii de lapte cariaţi se tratează!“

Vorbind de oamenii care îşi permit şi care înţeleg că sănătatea costă, dar că este prioritară…

Da, oriunde am ajunge cu discuţia, tind să mă întorc în acelaşi punct, şi anume la faptul că nu există educaţie sanitară în ceea ce priveşte sănătatea dentară, că oamenii sunt mult prea puţin informaţi. Vă spun: în 2018 mai există în comunele din Olt oameni care îşi scot acasă dinţii acasă cu cleşti nesterilizaţi, vin la Urgenţă cu dinţii rupţi, că au fost la nenea cutare… Foarte-foarte mulţi părinţi nu ştiu când apar primii molari definitivi ai copiilor, pentru că toţi aşteaptă să cadă ceva, dar molarii de 6 ani nu succed niciun dinte temporar, şi vin cu ei distruşi! Mă mai şi contrazic: «Nu i-a căzut niciun dinte, doamna doctor, nu are niciun dinte definitiv» şi se uită şi la mine miraţi. Vin foarte-foarte mulţi copii cu vârste mici cu molarii de 6 ani distruşi.


Medicul Andreea Dumitrescu FOTo: arhiva personală

Experienţa dumneavoastră, în cadrul proiectelor de voluntariat,  în mediul rural, ce a relevat?

Este greu de descris. Copiii au probleme foarte mari. Încă în România zilelor noastre, în mediul rural, copiii sunt trataţi de medicii de familie. Merg, spun că au o durere sau un abces, că de fapt cam asta este, şi li se dă un antibiotic, dar nu li se spune – mergeţi, totuşi, la un stomatolog.

CEL MAI GRAV CAZ: UN CHIST MANDIBULAR

Poate că li se spune, dar poate sunt atât de săraci…

Sunt cazuri în care nu li se spune. Am avut părinţi de la ţară care au venit plângând că nu au ştiut că se tratează dinţii copiilor, că au căutat şi nu li s-a spus. Am avut poate cazul cel mai grav pe care l-am văzut eu: un băieţel de 5 ani, cu un chist mandibular făcut de la nişte dinţi netrataţi la timpul lor. Biata femeie a fost la medic, mă rog, nu dau nume, şi i s-a spus că dinţii se schimbă, că nu este nevoie să meargă la medic, că sunt dinţi de lapte. Şi a ajuns la mine când copilul avea nişte dureri infernale, el nu mai avea dinţi pe partea respectivă, toţi căzuseră, erau rupţi şi aşa mai departe. Iar chistul a trebuit operat de urgenţă la Bucureşti, pentru că la momentul acela noi nu aveam în spital tot ce ne trebuia pentru o astfel de operaţie. Nu acuz pe nimeni, nici medicul de familie, nici pe mamă, pentru că eu ştiu când e vorba de neglijenţa cuiva, se vede asta. Aici a fost un cerc vicios, nu au ştiut ce să facă, nici unul, nici celălalt, iar copilul nu a ajuns unde trebuie.

Concluzia ar fi, deci, aceea că dinţii de lapte se tratează.

Dinţii de lapte se tratează, fără doar şi poate, pentru că au structură anatomică, şi ei au nerv, şi ei au pulpă, şi ei au smalţ, şi dinţii de lapte fac carie, şi dinţii de lapte dor, fac abces pentru că nu sunt trataţi corespunzător. Mulţi părinţi s-au confruntat cu asta, dar cred în continuare că dinţii de lapte nu se tratează. Sunt foarte greu de tratat, pentru că ei nu au structura dinţilor definitivi, e şi greu de lucrat cu copilul. O altă mare problemă în zona noastră o reprezintă demineralizările, din cauza lor apar cariile, pentru că în zona noastră este exces de fluor şi copiii fac demineralizări, acele pete albe.  ;

„La noi vin italieni, vin englezi mulţi“

Vin pacienţi din străinătate să se trateze în România?

Vin foarte mulţi, sunt acele două perioade pe care le ştim cu toţii, perioada de iarnă, în preajma Sărbătorilor, şi perioada de vară, lunile august-septembrie, şi vin nu numai românii noştri plecaţi la muncă în străinătate, vin şi străini foarte mulţi. Vin italieni, vin englezi mulţi.

Sunt costuri mai bune?

Da, la mai puţin de jumătate faţă de străinătate, pentru unele manopere. Sunt pacienţi care vin doar pentru tratamentul stomatologic. În Slatina nu se face turism stomatologic, din câte ştiu eu, în cadru organizat, dar vin.

O altă chestiune foarte importantă: tartrul

Ce să facem astfel încât să ajungem doar la control, preventiv. Când folosim aţa dentară, apa de gură, alte metode?

Asta face parte din educaţie. Ne periem obligatoriu de două ori pe zi – dimineaţa şi seara. Ştiu că trăim în secolul vitezei, obligatoriu este periajul de seară, pentru că peste noapte, bacteriile au timp să-şi facă de cap şi-atunci lucrurile evoluează mult mai rapid spre rău. O altă chestiune foarte importantă – tartrul. Există un mit deja, sau nu ştiu cum altfel aş putea să-l definesc: „Nu mergem la detartraj, că ni se subţiază smalţul“, aceasta este expresia pe care o aud frecvent.


O lecţie pe care ar trebui să o învăţăm cu toţii

Nu, detartrajul nu subţiază smalţul, pentru că nu se mai face ca acum 20 de ani, cu un instrument manual care practic spărgea piatra şi zgâria smalţul. Nu, există un aparat cu ultrasunete, care chiar dacă scârţâie, dacă are un zgomot pe care îl face atunci când îl plimbi pe suprafaţa dintelui, el nu afectează smalţul cu absolut nimic. Dacă se poate să scrieţi cu litere din alea de-o şchioapă şi ultrasubliniat: sparge fix piatra, fix depozitele care sunt în plus pe suprafaţa dintelui, în niciun caz nu afectează dintele.

De ce e nevoie de acest detartraj, dincolo de motivul de ordin estetic?

Tartrul se depune exact la joncţiunea dintre smalţ şi gingie, poate fi şi subgingival, dar asta nu văd pacienţii, eu spun ce văd în gură. Practic, tartrul este ca o spină iritativă pentru gingie, de cele mai multe ori pacienţii care şi-au făcut detartrajul după foarte multă vreme au văzut că gingia este inflamată, roşie. E normal, pentru că a fost stresată permanent. Vorbind pe înţelesul tuturor, practic, împinge gingia, o depărtează, pe lângă asta este o sursă permanentă de bacterii care pătrund între dinte şi gingie. În alveola în care stă dintele se produce ceva, pentru că el este prins cu milioane de ligamente, închipuiţi-vă nişte chingi, aşa, care ţin dintele acolo, iar astea se rup, din cauza bacteriilor. Şi-atunci, dintele începe să se mişte, devine mobil.

Între periuţa manuală şi periuţa electrică, ce alegem?

Ştiu, este o mare controversă. Este fix părerea mea personală, nu citez pe nimeni, dar eu le spun pacienţilor în felul următor: cum vă este mai comod, aşa faceţi. Preferă periuţa manuală, îi văd la cabinet că au făcut un periaj corect şi că nu au probleme, atunci periuţă manuală să fie. Preferă periuţa electrică, îşi dovedeşte eficienţa, atunci aceasta să fie. Părerea mea este că trebuie încercate amândouă metodele şi este de folosit fix cea care ni se potriveşte şi pentru care avem buget. 

CV – Acordă asistenţă medicală gratuită copiilor defavorizaţi

Numele: Monica Andreea Dumitrescu, 36 de ani

Studiile şi cariera: În 2006 a absolvit Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Bucureşti. În 2008 a terminat un master în Managementul şi Marketingul Operaţiunilor Logistice, la Universitatea „Spiru Haret“, Facultatea de Marketing şi Afaceri Economice Internaţionale, Bucureşti. Între 2012 şi 2013 a obţinut un atestat de studii complementare în Pedodonţie, din partea Ministerului Sănătăţii, Bucureşti. În 2016 a mai terminat un master în „Rstaurări protetice pe sprijin implantar“, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Facultatea de Medicină Dentară, Craiova. Din 2014 este voluntar al Filialei Olt de Cruce Roşie, desfăşurând campanii de promovare a sănătăţii orale în învăţământul primar din mediul urban şi rural şi în căminele de bătrâni în colaborare cu Filiala de Cruce Roşie Olt. În 2014 a încheiat un parteneriat cu DGASPC Olt privind acordarea de asistenţă medicală stomatologică gratuită copiilor din sistemul de protecţie. Este medic dentist la S.C. DENTISAN S.R.L. Slatina, dar şi la C.M.I. Dr. Andreea Dumitrescu şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina.

Locuieşte în: Slatina

!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?
n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;
n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;
t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,
document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’);

fbq(‘init’, ‘253361638393458’);
fbq(‘track’, “PageView”);(function(d, s, id) {
var js, fjs = d.getElementsByTagName(s)[0];
if (d.getElementById(id)) return;
js = d.createElement(s); js.id = id;
js.src = “http://connect.facebook.net/en_US/sdk.js#xfbml=1&version=v2.5&appId=209742945804238”;
fjs.parentNode.insertBefore(js, fjs);
}(document, ‘script’, ‘facebook-jssdk’));

[ad_2]

Source link

/ 5
Thanks for voting!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *