Home » Conspiratii » Jocul online care creaşte rezistenţa la dezinformare. Care sunt regulile şi…

Jocul online care creaşte rezistenţa la dezinformare. Care sunt regulile şi…

[ad_1]

Un nou joc online îi pune pe jucători postura unui propagandist aspirant pentru a oferi publicului o idee privind tehnicile şi motivaţiile din spatele răspândirii dezinformării – „inoculându-i” astfel împotriva influenţei aşa-numitelor ştiri false.
Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au arătat deja că expunerea pe termen scurt a oamenilor la tactici folosite de producătorii de ştiri false poate acţiona ca un „vaccin psihologic” împotriva ştirilor false din domeniul ştiinţific, conform Science Daily.
În timp ce studiul anterior s-a axat pe dezinformarea despre ştiinţa climatică, noul joc online este un experiment care poate „imunitate generală” împotriva unei game largi de ştiri false care au „infectat” o dezbatere publică.

Jocul încurajează jucătorii să provoace furie, neîncredere şi frică în public prin manipularea ştirilor digitale şi a mass-mediei sociale în cadrul simulării.

Cum se comportă elevii care au jucat jocul

Jucătorii îşi aduc audienţă pentru site-urile lor de ştiri false, publicând falsuri care provoacă polarizare în societate, punând în mişcare conturi false de twitter, dovezi realizate în Photo Shop şi teorii ale conspiraţie construite plecând de la tragedii publice – toate menţinând în acelaşi timp un „grad de credibilitate” mare.

Un studiu pilot realizat cu adolescenţi într-un liceu olandez a folosit o variantă timpurie a jocului a arătat că cei care au jucat jocul au o capacitate crescută de a distinge care sunt ştirile false în comparaţie cu un grup de control.

Proiectul de cercetare şi educaţie, o colaborare între cercetătorii de la Cambridge şi colectivul media DROG din Olanda, a lansat zilele trecute o versiune în limba engleză a jocului, www.fakenewsgame.org.

Teoria psihologică din spatele jocului

Teoria psihologică din spatele cercetării se numeşte „inoculare”: „Un vaccin biologic administrează o mică doză de boală pentru a construi imunitatea. În mod similar, teoria inoculării sugerează că expunerea la o versiune slabă sau demistificată a unor argumente false face mai uşoară respingerea acestora atunci când se confruntă cu variante mai persuasive”, spune dr. Sander van der Linden , Director al Laboratorului privind cercetarea socială de la Universitatea Cambridge.

„Dacă aflaţi cum este să fiţi în postura cuiva care încearcă în mod activ să vă înşele, ar trebui să vă sporiţi capacitatea de a detecta şi de a rezista tehnicilor de înşelăciune. Vrem să ajutăm la dezvoltarea „anticorpilor mentali „care pot oferi o anumită imunitate împotriva răspândirii rapide a dezinformării”, a mai spus Linden.

Jocul va fi tradus şi în alte limbi

Bazându-se în parte pe studiile existente privind dezinformarea online şi luând în considerare teoriile conspiraţiei reale despre organizaţii precum Organizaţia Naţiunile Unite, jocul va fi tradus în ţări precum Ucraina, unde dezinformarea este puternic prezentă în spaţiul public.
Există, de asemenea, planuri de adaptare a cadrului jocului în scopuri anti-radicalizare, deoarece multe dintre aceleaşi tehnici de manipulare – folosirea informaţiilor false pentru a provoca emoţii intense, de exemplu – sunt de obicei desfăşurate de recrutorii pentru grupurile religioase extremiste.

„Nu trebuie să fii un maestru al prelucrării informaţiilor pentru a crea o dezinformare eficientă. Oricine poate să pornească un site şi să-l amplifice artificial prin boţi twitter, de exemplu. Pe de altă parte, recunoaşterea şi rezistenţa la ştirile false nu necesită un doctorat în studii media”, spune Jon Roozenbeek, cercetător al departamentului de studii slavone din Cambridge şi unul dintre designerii jocului.

Cum au reacţionat 95 de elevi

„Nu încercăm să schimbăm drastic comportamentul, ci să declanşăm un proces simplu de gândire pentru a ajuta la creşterea consumului de ştiri critic şi informat“, mai spune acesta.
Roozenbeek subliniază că unele eforturi de combatere a ştirilor false sunt văzute ca fiind încărcate ideologic. „Cadrul jocului nostru permite jucătorilor să se aplece spre stânga sau spre dreapta spectrului politic. Este o experienţă de a induce în eroare prin ştiri care contează”, spune el.
Studiul pilot din Olanda, folosind o versiune tipărită a jocului, a implicat 95 de elevi cu o vârstă medie de 16 ani, împărţiţi la întâmplare în două grupuri: de tratament şi de control.
Această versiune a jocului s-a axat pe criza refugiaţilor şi toţi participanţii au primit articole de ştiri fabricate despre acest subiect la sfârşitul experimentului.
Grupului de tratament i s-au atribuit roluri – alarmist, persoană care neagă, adept al teoriei conspiraţiei sau promotor al conţinutului de tip „clickbait“ – şi însărcinaţi să distorsioneze o fişă de informare a guvernului cu privire la solicitanţii de azil utilizând un set de strategii care descriu tactici comune de propagandă, compatibile cu rolul lor.

Ei au descoperit că grupul rezistă mai bine la ştirile false decât grupul de control, care nu şi-a produs propriul articol fals. Cercetătorii descriu rezultatele acestui studiu mic ca fiind limitate, dar promiţătoare. Studiul a fost acceptat pentru publicare în „Journal of Risk Research“.

Citeşte şi

[ad_2]

Source link

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

More 517 posts in Conspiratii
Recommended for you
Peste 23.000 de locuri de muncă vacante la nivel naţional, cele mai multe î…

[ad_1] Mai puţin de o sută de locuri de muncă disponibile sunt în judeţele Giurgiu,...