România nu a făcut încă paşi vizibili în implementarea Directivei privind prevenirea spălării banilo…

Directiva (UE) 2015/849 privind prevenirea
utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării
terorismului (AMLD) a devenit obligatorie pentru Statele Membre UE începând cu
26 iunie 2017.

Potrivit lui Atakan, directiva are impact
asupra activităţii de conformitate a entităţilor financiar-bancare, precum şi
cea a companiilor din sectorul non-financiar (de ex. avocaţi, notari, auditori,
furnizorii de servicii din industrii, precum industria extractivă, energetică,
HORECA, telecom şi IT, imobiliare, transport, ONG-uri etc.). Prin urmare, spune
reprezentantul EY, este vital ca aceste entităţi să înţeleagă care sunt
schimbările ce trebuie făcute în programul de conformitate pentru a se alinia
cerinţelor AMLD. Măsurile sunt menite să le pună la adăpost faţă de posibile
încălcări şi consecinţele acestora, respectiv evitarea plăţii unor amenzi
semnificative, suspendarea activităţii companiei sau implicarea, chiar şi
involuntar, în scheme de spălare a banilor.

Ce
prevede această directivă?

Actul comunitar aduce o serie de noutăţi legislative
cu impact atât asupra mediului de afaceri din România, cât şi asupra
activităţilor acestuia cu pieţele străine. Principalele cerinţe introduse se
referă la:

• obligativitatea
  evaluării riscurilor de spălare a banilor/finanţare a terorismului la nivel
  naţional, sectorial/industrie şi la nivelul fiecărei entităţi;
• asigurarea
  transparenţei privind beneficiarul real de către companii şi păstrarea
  informaţiilor complete şi actualizate privind Ultimate Beneficial Owner –
  UBO;
• necesitatea
  adoptării măsurilor suplimentare de cunoaştere a clientelei pentru
  întregul spectru de persoane expuse politic;
• aplicarea
  măsurilor de precauţie persoanelor care comercializează bunuri, atunci
  când acestea efectuează sau primesc plăţi în numerar în valoare de cel
  puţin 10.000 euro, prag scăzut faţă de valoarea anterioară de 15.000 euro.

Directiva creşte semnificativ nivelul
sancţiunilor administrative în cazul identificării unor încălcări ale
legislaţiei privind spălarea banilor şi finanţarea terorismului, în scopul
asigurării eficacităţii, proporţionalităţii şi caracterului disuasiv al
pedepsei. Astfel, pentru instituţiile financiare, pragul minim al sancţiunilor
are o valoare de 5 milioane Euro sau 10% din cifra de afaceri anuală totală,
iar pentru instituţiile non-financiare, acesta se ridică la 1 milion euro.
Sancţiunile sunt aplicabile nu numai companiilor, ci şi membrilor organelor de
conducere şi altor persoane fizice implicate în aplicarea defectuoasă a
legislaţiei împotriva spălării banilor. Faptele pot atrage răspunderea
contravenţională, civilă sau penală, în funcţie de gravitatea lor şi valoarea
prejudiciului.

„Făcând o paranteză pe marginea sancţiunilor
în materie penală, menţionăm faptul că Parlamentul European a adoptat în luna
ianuarie 2018, un proiect de rezoluţie legislativă referitoare la propunerea de
directivă privind incriminarea spălării banilor. Proiectul urmăreşte asigurarea
unor standarde minime comune la nivel european, propunându-se pedepse privative
de libertate în cazurile de spălare a banilor de minim patru ani, pentru actele
grave. În prezent, legislaţia din România stabileşte pedepse cuprinse între 3
şi 10 ani pentru comiterea infracţiunii de spălare a banilor”, arată Atakan.

Acesta susţine că EY îşi pune speranţa că
legiuitorul român a introdus aceste schimbări în proiectul de lege pentru
transpunerea AMLD în România, care înlocuieşte textul actualei Legi
nr.656/2002, „într-un mod coerent şi comprehensiv, astfel încât legea să poată
fi înţeleasă şi aplicată corect de către companii”. Întrebarea este însă cât
vom mai aştepta până la adoptarea acestui proiect de lege, deoarece termenul de
implementare a fost depăşit, conchide oficialul EY.