Home » Conspiratii » Scrisoarea prin care braşovenii îi cereau lui Ştefan cel Mare să-i apere de…

Scrisoarea prin care braşovenii îi cereau lui Ştefan cel Mare să-i apere de…

[ad_1]

Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei, a încercat să impună în fruntea Ţării Româneşti un voievod care să-i fie apropiat. Cum acesta a alungat de pe tronul Munteniei mai mulţi domnitori numiţi de Imperiul Otoman, a stârnit nemulţumirea turcilor.

În anul 1477, Ştefan cel Mare l-a alungat din fruntea Ţării Româneşti pe Laiotă Basarab şi l-a pus în locul său pe Basarab cel Tânăr, în speranţa de a avea în el un aliat împotriva turcilor. Din nefericire pentru domnitorul moldovean, acesta din urmă avea să-l trădează şi să încheie pace cu sultanul otoman.

În aceste condiţii, în anul 1479, Ştefan a fost anunţat despre faptul că otomanii ar fi strâns o armată ce ar fi urmat să atace Moldova. Pentru a afla din timp acţiunile acestora, voievodul moldovean a cerut sprijinul braşovenilor pentru a-i oferi informaţii în acest sens.

„Vă dau de ştire că oamenii noştri au venit din Ţara Românească şi spun cu adevărat că nespus de cruzii păgâni, Turcii, au trecut iarăşi, cu o altă oaste mare şi foarte puternică, la Munteni, şi nu ştim gândul lor încotro bate […] Pe urmă, dacă ştiţi ceva despre Ali Beg, să ne faceţi cunoscut”, le-a scris Ştefan cel Mare braşovenilor la data de 20 aprilie 1479.

Braşovenii îi răspund după câteva zile domnitorului moldovean anunţându-l că turcii au început să jefuiască târgurile din Ardeal. În plus, aceştia îi cer sprijinul lui Ştefan cel Mare pentr a-i apăra de cruzimea soldaţilor otomani.

„Multă supunere şi slujbă-ţi aducem înainte de toate Măriei Tale. Parcă ai fost ales şi trimis de Dumnezeu pentru cârmuirea şi apărarea Ardealului. Ce veşti vrei să ştii, urmează. Îţi dăm de ştire că suntem în mare primejdie şi la mare strâmtoare, din pricina Turcilor nespus de cruzi. În zilele trecute au făcut în aceste părţi ardelene o pagubă jalnică, şi au de gând să facă şi mai multă, cum te vei lămuri şi Măria Ta. Deci astăzi, adecă Luni după Sf. Marcu, au venit iarăşi la noi oameni trimişi de la Munteni, de la prietenii noştri şi credincioşii Sfintei Coroane, şi ne-au făcut cunoscut, aşa încât cu adevărat trebuie să credem şi să ne aşteptăm aşa, că Turcii păgâni vin spre Ţinutul nostru şi spre cele trei Scaune secuieşti, ca să ne prade.

Pentru aceea, cu mare dor şi dragoste te rugăm pe Măria Ta ca să faci bunătate să te apropii de această ţară, spre a o feri de acei Turci nespus de cruzi. Ne-au mai spus acei credincioşi ai Sfintei Coroane că ei, cu tovarăşii lor, sunt aduşi cu deasila şi cu putere să asculte de acei Turci, ca şi cum s-ar fi depărtat de credinţa creştină şi ar fi şi ei Turci. Pentru care şi acei credincioşi te aşteaptă, suspinând foarte, pe Măria Ta. Căci au nădejde în Măria Ta că-i vei scăpa de sila şi robia acelor păgâni, ca să mai poată sluji Sfintei Coroane şi legii lui Christos. Ce vom avea sigur, îţi vom da să ştii, cum îl vom afla, ca unui domn prea îndurător al nostru”, au răspuns braşovenii la data de 26 aprilie 1479.

Basarab cel Tânăr sub îndrumarea lui Ali beg a atacat Transilvania, însă a fost învins în anul 1479 chiar de către Basarab Laiotă, în bătălia de la Câmpul Pâinii.

În vara anului următor, Ştefan cel Mare atacă Ţara Românească şi îl alungă pe Basarab cel Tânăr punând în fruntea ţării pe Mircea, despre care se presupune că ar fi fiul lui Vlad Dracul. Basarab fuge la sud de Dunăre, cerând ajutor din partea turcilor. Astfel, la data de 8 iulie 1481, Basarab cel Tânăr sprijinit de Alig beg atacă Moldova, însă cei doi sunt învinşi de către Ştefan cel Mare în bătălia de la Râmnic.

Pe tronul Munteniei ajunge Vlad al IV-lea Călugărul care este învins în 1482 de acelaşi Basarab cel Tânăr, ce stă la conducerea ţării pentru puţin timp, deoarece este ucis de boierii munteni, în fruntea statului revenind Vlad al IV-lea Călugărul.

Alte ştiri pe această temă:

Moravurile moldovenilor, descrise de Dimitrie Cantemir: „Plăcerea lor cea mare este să se îndoape cu vin până ce varsă“

Oamenii din Moldova secolului 18: „Poporul se aruncă cu faţa în noroi de îndată ce vede de departe o blană sau un harnaşament de cai“

Cine a fost Tudora Vrîncioaia, femeia care şi-a încredinţat cei şapte fii domnitorului Ştefan cel Mare


[ad_2]

Source link

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

More 517 posts in Conspiratii
Recommended for you
Peste 23.000 de locuri de muncă vacante la nivel naţional, cele mai multe î…

[ad_1] Mai puţin de o sută de locuri de muncă disponibile sunt în judeţele Giurgiu,...