Cum a scăzut Guvernul salariile pentru majoritatea românilor

Mult lăudata revo­lu­ţie fiscală, care prevede, printre altele, trecerea con­tribuţiilor sociale şi a asigurărilor de sănătate în seama angajatului, dar şi plata acestora la nivelul salariului minim pe economie, indiferent dacă veniturile reale sunt sub acest prag, şi-a dat mâna cu noua lege a salarizării bugetarilor. Ce a ieşit nu este deloc îmbucurător pentru sute de mii, dacă nu milioane de români.

În primul rând, programul de guvernare prevedea majorarea cu 25% a lefurilor bugetarilor începând cu acest an. „De la 1 ianuarie 2018, absolut toate salariile vor creşte cu 25%“, spunea în aprilie anul trecut ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu. Câteva luni mai târziu, erau comunicate şi nişte detalii omise întâmplător: creşterea era aplicată la salariul brut, nu la cel net. Ca urmare a trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat, leafa în mână urma să fie mai mare cu doar trei-patru procente. Însă nici cei mai mari fani ai PSD nu par să se fi gândit la ceea ce avea să urmeze: noile reguli fiscale şi noua lege a salarizării au adus, de fapt, scăderi de venituri pentru numeroşi bugetari.

Este vorba de cei care aveau oricum salarii mari, susţine Vasilescu, şi nu sunt afectaţi decât 3% din angajaţii statului. Lăsăm la o parte că, în 2010, aceeaşi Vasilescu susţinea că tăierea salariilor bugetarilor încalcă dreptul de proprietate şi este, aşadar, neconstituţională. Însă, ca de obicei, realitatea este un pic diferită de ceea ce spun guvernanţii şi se pare că numărul celor afectaţi este mai mare. Mai mult, vor fi loviţi mulţi din cei cu venituri modeste. Salariaţii care lucrează part-time, de exemplu, nu mai sunt o variantă din cauza noilor reguli. Asta pentru că angajatorul, fie el privat sau instituţie de stat, va prelua obligativitatea plăţii restului din contribuţiile sociale pentru astfel de contracte până se completează contribuţia  aferentă salariului minim. În educaţie, de pildă, sunt cel puţin 12.000 de angajaţi în această situaţie. Înainte de apariţia Ordonanţei de Urgenţă de joi, cei cu jumătate de normă încasau cu 200 de lei mai puţin, iar cei cu un sfert de normă ar fi trebuit să aducă 54 de lei de acasă.

Victime colaterale

Tot soiul de categorii profesionale s-au trezit că prevederile noii legi a salarizării le aduc bani mai puţini. În zona justiţiei, de pildă, grefierii au pierdut până la 500 de lei pe lună. Iar procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat că, în timp ce salariile procurorilor rămân neschimbate, există angajaţi care pierd drastic, adică aproximativ 25% din salariu, precum cei de la departamentele Financiar şi Administrativ ale Direcţiei. Și o parte din poliţişti sunt nemulţumiţi. „8.000 de angajaţi din zona executivă, adică criminalişti, judiciari, cei din posturile de poliţie rurală, vor avea salariile nete în februarie mai mici în medie cu 250-300 de lei“, spune Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului National al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC).

Preşedintele federaţiei sindicale SANITAS Bucureşti, Viorel Husanu, a declarat că şi în sănătate sunt cazuri unde se diminuează salariul. „Pot să vă dau câteva exemple: în patologie vor fi scăderi, la spitalele mono-profil, mă refer aici la psihiatrie, TBC si infecţioase, unde existau sporuri mari, inclusiv pentru personalul TESA, acum vor avea diminuări drastice, de 40%. Mai sunt cazuri în asistenţa socială, unde un şef de centru câştigă cât un muncitor necalificat“, a arătat el.

Haos în mediul privat

Nici sectorul privat nu a scăpat de „binefacerile“ guvernării. O categorie afectată, până la apariţia noii Ordonanţe, era cea a IT-iştilor. Aceştia erau scutiţi de impozitul pe venit, aşa că scăderea acestuia nu i-a ajutat la mutarea contribuţiilor. Mulţi patroni au acoperit diferenţele oferind programatorilor tot soiul de beneficii, iar acum, cu noile măsuri, au realizat că mai mult au de pierdut.  

Oricum, soluţia bonusurilor a fost adoptată de multe firme private şi pentru restul angajaţilor. „Încă nu am crescut salariul brut pentru că vreau să vadă contabilii noştri cum arată legea finală. Să nu ne trezim că trec contribuţiile iar în sarcina noastră şi am majorat deja salariul, şi apoi nu-l mai putem scădea. Aşa că le dăm oamenilor bonusuri“, explică proprietarul unei fabrici de tâmplărie termopan din Ilfov.

De altfel, potrivit Ministerul Muncii, doar 48% din contractele de muncă au fost modificate până în prezent în sistemul electronic de evidenţă. 

Dacă luăm în calcul bugetarii, rezultă că aproximativ doi din trei privaţi nu au făcut trecerea la un salariu brut mai mare, care să includă toate contribuţiile. Cei mai mulţi probabil că nu au încredere în ceea ce urmează, la fel ca patronul de mai sus, şi acoperă diferenţa prin bonusuri sau chiar prin plăţi la negru. Alţii, mai puţini, au profitat de modificări pentru a-şi scădea cheltuielile salariale, dând vina pe stat.

Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), mai spune şi că, la fel ca la stat, şi în zona privată au fost loviţi dur cei cu contracte part-time. „În opinia noastră, probabil că 100.000-150.000 de contracte parţiale s-au pierdut prin aceste măsuri, pentru că foarte mulţi din cei aflaţi în această situaţie erau nevoiţi să aducă bani de acasă, deoarece contribuţiile erau mai mari decât ce primeau ei pentru două ore lucrate“, a explicat el.

Preţurile, tot mai sus

Dar asta nu e tot, vorba celor de la teleshopping! Nu numai că lefurile nu cresc cât s-a promis, iar unele din ele mai şi scad. Însă puterea de cumpărare se micşorează pe zi ce trece şi ameninţă să o facă într-un ritm şi mai accelerat anul acesta. În 2015 şi 2016 inflaţia a fost negativă, adică preţurile s-au redus în medie. În 2017, ele au revenit pe creştere şi în decembrie erau cu 3,3% mai mari decât în urmă cu un an. O creştere mai mare a fost înregistrată în cazul mărfurilor alimentare, unde preţurile au crescut cu peste 4% faţă de decembrie 2016. Iar în 2018 se estimează că vor mai creşte cu trei-patru procente.

Problema este că statisticile nu par să surprindă adevărata situaţie. Astfel, dacă un litru de benzină sau motorină costa în vară în jur de 4,5 lei, azi costă 5,4-5,5 lei. Mai exact, cu vreo 20% în plus. Un pachet de unt care putea fi cumpărat în primăvară din hipermarket cu circa 5 lei azi bate spre 10 lei. Adică o majorare de aproape 100%! Conform Institutului Naţional de Statistică, au urcat semnificativ în 2017 şi preţurile la fructe (cu 10%), la ouă (cu 43%) şi la ţigări (cu 5%). În plus, facturile la electricitate sunt cu 12% mai mari decât în urmă cu un an, iar transportul aerian este cu 23% mai scump.

Și deprecierea leului în faţa monedei europene a dus la majorări de preţuri. Românii scot acum mai mulţi bani din buzunar pentru facturile de telefonie, Internet sau cablu TV, care sunt exprimate în euro, dar şi pentru autoturisme, la care preţurile sunt, de asemenea, legate de această valută. Iar indirect s-au scumpit toate produsele (şi nu sunt puţine) pe care le importăm din Uniunea Europeană.

Nu poate fi trecută cu vederea creşterea indicelui de referinţă ROBOR (sub presiunea crizei de lichidităţi din piaţă din toamnă, după ce Guvernul a confiscat rezervele companiilor de stat, dar şi sub efectul revenirii pe plus a inflaţiei), care a dus la majorări semnificative, uneori şi de peste 10%, ale ratelor la creditele în lei. „Până în decembrie plăteam 1.730 de lei pe lună, iar din ianuarie, de când a intrat în vigoare conform contractului noul nivel al ROBOR, am de dat la bancă 1.906 lei lunar“, se plânge un bucureştean care a contractat un împrumut ipotecar de la OTP Bank.

Scumpirile nu se opresc

Iar lucrurile nu arată deloc bine nici pentru viitor. Banca Naţională a României (BNR) estimează o inflaţie medie anuală de 3,2% pentru 2018, guvernatorul Mugur Isărescu apreciind că „preţurile vor creşte mai repede decât anticipasem“, iar maximul se va înregistra în primul trimestru. „Măsura pe care am dat-o astăzi (miercuri, 7 februarie – n.r) urmăreşte să juguleze inflaţia. Vom fi foarte atenţi la mişcările din piaţă. Ne batem cu inflaţia, suntem în luptă cu ea. Până spre Paşti vom avea creşteri de preţuri. Cifrele în lunile următoare nu arată bine şi trebuie să acţionăm“, a explicat Isărescu recenta decizie de creştere a dobânzii de politică monetară de la 2% la 2,25%.

Cu alte cuvinte, cei mulţi cărora lefurile nu le-au fost majorate vor resimţi o scădere a puterii de cumpărare. În timp ce creşterile de venituri pentru bugetari şi pensionari vor fi anulate, în cele mai multe cazuri, de preţurile tot mai mari la produse şi servicii.

20% Cu atât s-au scumpit în medie carburanţii auto în ultimele şase luni. A contribuit la asta şi creşterea cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului, însă principalul motiv este decizia Guvernului de a reintroduce supra-acciza la benzină şi motorină în toamna trecută.

54 de lei. Cu atât ar fi trebuit să vină de acasă un angajat cu sfert de normă din educaţie pentru a-şi plăti contribuţiile la asigurările sociale şi de sănătate conform noului Cod Fiscal. Se înregistrează mii de cazuri de acest gen, susţin sindicaliştii din domeniu.

Până spre Paşti vom avea creşteri de preţuri. Cifrele în lunile următoare nu arată bine şi trebuie să acţionăm.

Mugur Isărescu, guvernator, BNR

Acest articol a fost publicat în numărul 6 al revistei Capital, diponibil la chioşcuri în săptămâna 12-18 februarie 2018