Cum scapă un şofer criminal de acuzaţia de omor ca…

Claudiu Paşnicu, un ieşean de 26 de ani, a fost condamnat de Tribunalul Iaşi la 8 ani şi 3 luni de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. Paşnicu, aflat în prezent în arest preventiv, a comis un accident mortal în urmă cu un an, atunci când a intrat în viteză într-o intersecţie aglomerată din Iaşi iar maşina sa a strivit un Logan în care se aflau două persoane. Victimele au decedat pe loc.

În timpul investigaţiei, procurorii au adunat probe conform cărora în ziua accidentului Paşnicu mai încălcase regulile rutiere. În mod repetat, acesta a fost filmat în timp ce intra în intersecţii „pe roşu” sau a condus pe contrasens. Stilul haotic de a conduce, caracterizat prin încălcarea conştientă a regulilor rutiere, i-a determinat pe procurori să îi impute lui Paşnicu intenţia indirectă de a comite un accident rutier.

Această formă de vinovăţie a dus la încadrarea de omor calificat a procurorilor, însă judecătorii de la Tribunalul Iaşi au considerat că Paşnicu poate fi condamnat doar pentru ucidere din culpă, infracţiune cu un cuantum de pedeapsă mult mai mic.

Detaliile tehnice invocate de judecător

În opinia instanţei, care invocă şi literatura de specialitate din Drept, Paşnicu nu a comis fapta prin intenţie indirectă, ci prin culpă cu prevedere. Strict tehnic, punând cap la cap toate informaţiile din dosar, judecătorul de caz consideră că şoferul a conştientizat posibilitatea iminentă a producerii unui accident, însă nu a acceptat producerea acestuia sperând, fără temei, că accidentul nu se va produce.

„Cel mai potrivit cuvânt pentru a descrie atitudinea inculpatului faţă de faptele şi rezultatele faptelor sale este aceea de inconştienţă (în sensul uzual, nu medical), respectiv de evaluare total eronată a riscurilor de producere a unui accident şi a şanselor/posibilităţilor de evitare a lui, atitudine care însă rămâne pe teritoriul culpei, iar nu al intenţiei, întrucât chiar şi în prezenţa unei asemenea evaluări aberante, inculpatului nu îi era indiferent dacă accidentul se va produce, ci spera ca accidentul să nu se producă“, menţionează, în motivare, judecătorul de caz.

Acesta a mai invocat şi starea de şoc a lui Paşnicu de după produ­cerea accidentului, fapt care, în opinia sa, denotă că şoferul „nu acceptase un rezultat în privinţa căruia era sigur de producere, ci că sperase până în ultimul moment, evident în mod netemeinic, că totuşi nu se va produce.“

Instanţa mai arată că nu există indicii că Paşnicu ar fi fost indiferent faţă de viaţa sa şi că în spatele acţiunii sale a existat o speranţă că, deşi încalcă flagrant legea, va reuşi, miraculos, să evite un impact. Această speranţă inconştientă că accidentul nu va avea loc este, în esenţă, principalul motiv pentru care forma vinovăţiei lui Paşnicu ar fi de culpă prin prevedere, şi nu intenţie indirectă, cea din urmă necesară pentru ca încadrarea juridică să rămână omorul calificat. „Instanţa apreciază că forma de vinovăţie cu care inculpatul a acţionat este culpa, instanţa rămânând în matca jurisprudenţei constante în acest domeniu: un reviriment al jurisprudenţei în această chestiune prin prisma necesităţii unor pedepse mai aspre pentru acest tip de comportament, nu trebuie să afecteze principiul previzibilităţii legii penale, care vizează şi încadrarea juridică şi tratamentul sancţionator“, a mai motivat judecătorul Daniel Mirăuţă, de la Tribunalul Iaşi.

Pe 6 februarie, judecătorii au menţinut arestul preventiv pentru Paşnicu. Avocaţii acestuia speră ca decizia definitivă să fie mai mică de 8 ani şi 3 luni de închisoare, cât a stabilit prima instanţă. „Din punctul meu de vedere, în afară de faptul că pedepsea este nejustificat de mare în raport cu alte speţe similare din practica judiciară românească, motivarea este coerentă şi fundamantată pe schimbarea de încadrare juridică“, ne-a declarat avocatul Bogdan Gust, apărătorul lui Paşnicu.

Citeşte şi: