Economia României creşte pe steroizi

„Dacă ne uităm la creşterea economică din
ultimii 25 de ani, vedem o volatilitate foarte mare: perioadele de expansiune
susţinută au fost urmate de colapsuri la fel de spectaculoase”, subliniază Cristian
Păun, profesor de finanţe internaţionale, pentru publicaţia AFP.

Datele publicate miercuri de Institutul
Naţional de Statistică (INS) arată că România a înregistrat o creştere
economică de 7%, anul trecut, aproape de nivelul din 2008 dinainte de criză,
atunci când economia ţării înainta cu 7,1% pe an. România este astfel campioana
europeană a creşterii şi depăşeşte până şi China, a cărei economie a crescut cu
numai 6,9% anul trecut.

Creşterea economică nu este sinonimă cu dezvoltarea                                         

Însă România nu face decât să adune
avertismente: deşi are cea mai mare creştere economică impulsionată de consum
viguros, neglijează investiţiile şi se pregăteşte pentru un viitor dificil, mai
subliniază AFP.

Analistul economic Aurelian Dochia arată că
această creştere economică nu a fost reflectată şi în dinamica investiţiilor
publice care, ca întotdeauna, au fost sacrificate pentru a putea face faţă
cheltuielilor cu creşteri de salarii cu care se confrunta bugetul.

„Creşterea economică nu este întotdeauna
sinonimă cu dezvoltarea. Economia românească a crescut pe împrumut, fără a fi
realizat vreun kilometru de autostradă nouă“, menţionează drept exemplu
Cristian Păun.

Şi instituţiile internaţionale sunt departe de
a felicita România, ele crescând avertismentele. „Principalul motor al
creşterii a fost consumul gospodăriilor, stimulat de reducerea impozitelor şi a
creşterilor salariale, iar investiţiile publice au scăzut pentru al doilea an
la rând”, arată Comisia Europeană.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BERD) deplânge deficite mai mari ca urmare a acestei creşteri a
cheltuielilor, agitând spectrul unei „supraîncălziri“ a economiei.

Cum simte
românul creşterea economică

Cel mai evident avantaj al creşterii economice
pentru omul obişnuit e că i-au crescut veniturile, spune Aurelian Dochia. „Erau
foarte mulţi oameni remuneraţi la salariul minim şi evident că ei simt această
schimbare”, continuă el.

Însă acest lucru vine laolaltă cu preţuri şi
dobânzi mai mari. Stimulaţi prin salarii mari, românii au crescut consumul mai
mult decât a crescut economia. Acum simt şi efectele, deoarece producătorii locali
nu fac faţă, aşa că trebuie să importăm. Astfel, în ianuarie, preţurile erau cu
4,3% mai mari decât acum un an. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat la gaze
(3,79%), legume şi fructe (peste 3,1%) şi combustibili (2,42%).