Fascinanta poveste a inginerul român care a început cu proiectul Dacia Lăst…

Universitatea Politehnica din Timişoara se poate lăuda cu numeroşi absolvenţi care s-au consacrat pe plan naţional sau internaţional. Unul dintre ei este Dan Boboescu, care a fost invitat de Fundaţia Politehnica, condusă de profesorul Ivan Bogdanov, să povestească despre viaţa şi cariera lui.
 

Dan Boboescu a absolvit Facultatea de Mecanică în 1982 şi a ajuns un cercetător de renume mondial în domeniul automotive. Tatăl lui a fost profesor şi chiar decanul Facultăţii de Mecanică între 1965-1966, astfel că pasiunea pentru motoare a venit cumva firesc.

În 1982, tânărul Boboescu a înfiinţat Secţia de Automobilism al Clubului Sportiv Politehnica. A urmat o stagiatură la Reşiţa, iar la revenirea în Timişoara, s-a angajat la Dacia Service, iar apoi la Institutul Naţional de Motoare Termice din cadrul Universităţii Politehnica.  

„La Dacia Service am avut norocul să mi se încredinţeze să înfiinţez un atelier de prototipuri. Era atât de monoton peisajul autor la momentul respectiv, că ne ocupam de măşti, ochelari, bare pentru Dacia. Printr-o întâmplare, am pus mâna pe o Dacia Break, din care am tăiat o jumătate, pentru că doream să fac o maşină de raliuri cu tracţiune integrală. Directorul de la Dacia Service a avut o idee bună şi a expus maşina în faţa conducerii din Partid. Ne-am trezit că dintr-o joacă de tânăr inginer s-a născut un proiect competitiv, Lăstunul, dezvoltat de Institutul Naţional de Motoare Termice. Ideea era să se continue cu Lăstunul ca maşină de oraş în locul Daciei, pe care noi am botezat-o Junior. Dar am atras atenţia asupra Timişoarei. Aşa că Lăstunul s-a născut la Timişoara. Designerul acestui model a fost Adi Marian“, a povestit Dan Boboescu. 

„Am reuşit să scoatem 25 de ponei dintr-un motor de Lăstun“

Dacia 500 „Lăstun” avea să fie fabricată la Uzinele Tehnometal din Timişoara. „Noi, de la Institutul Naţional de Motoare Termice, am fost cei care am primit responsabilitatea să facem omologările Lăstunului, testele de anduranţă, încercările de performanţă, în Laboratorul de motoare. Am reuşit să scoatem 25 de ponei dintr-un motor de Lăstun, o performanţă destul de amuzantă pentru vremurile de atunci. Din Lăstun a ieşit o maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. Cu multă muncă, fantezie şi investiţii ar fi putut să devină ceea ce este astăzi Smartul sau alte maşini de oraş. Din păcate a fost un proiect politic, ca atare s-au făcut compromisuri tehnice“, a afirmat inginerul.
 

Dacia “Lăstun” s-a fabricat la Timişoara până în 1992
 

Prima maşină a familiei Boboescu a fost un Lăstun alb.

„Încercam să stoarcem din motorul de Dacia cât mai mult“

În paralel cu activitatea oficială, Dan Boboescu a derulat şi o activitate în prepararea motoarelor de performanţă pentru campionatul de raliuri şi pentru utilizări private. „Era firesc, atunci când Dacia avea 54 de cai, ca lume să dorească ceva mai mult. Încercam să stoarcem din motorul de Dacia cât mai mult. În această perioadă am învăţat foarte multe lucruri legate de aspectele tehnice, ce înseamnă motorul, cum poţi să scoţi perfoamenţe, cum poţi să-l optimizezi. Conjunctura de la vremea respectivă nu ne-a permis o extindere dincolo de un număr limitat, care a rămas la nivel experimental“, a adăugat Boboescu.

A concurat cu maşinile pe care le-a proiectat 

Inginerul a încheiat şapte ani din viaţă care l-a pregătit pentru o carieră strălucită în domeniul automotive. După 90, în ţară au început să apară Toyota, Audi, diferite maşini cu tracţiune integrală. Uzina de la Piteşti s-a trezit pe locul trei-patru în competiţiile de raliuri. În aceste condiţii, cei de la Dacia l-au cooptat pe Dan Boboescu în echipa de proiectare a maşinilor de curse.

„Împreună cu Dan Necula, şeful Departamentului de Competiţie, trebuia să punem pe picioare o maşină de curse competitivă“.

Dan Boboescu şi Dan Necula pe maşina de raliu de la Dacia FOTO forum.4tuning.ro
 

A devenit om de afaceri în Timişoara

În 1991, Dan Boboescu a pus umărul la apariţia firmei de piese auto şi service Temeco de la Timişoara, care a pornit cu trei garaje. 

„Temeco a fost clădită de nucleul de bază de la Clubul Auto al Politehnicii. Am devenit primul service Bosch agreat în România. Această perioadă m-a aruncat într-o cu totul altă lume. Am realizat că am devenit un bun comerciant, cu multe premiere. Primul Bosch, primii Bridgestone, cei mai mari distribuitori de Blaupunkt, dar îmi lipsea elementul tehnic. M-am îndepărtat prea mult de pasiunea mea”, a spus Boboescu. Cea de a doua firmă, ProCar, avea să devină primul distruibuitor oficial al mărcii Skoda. 

Inginerul timişorean a găsit însă o formă de a reveni în lumea tehnică. „Costurile din competiţiile auto au devenit inabordabile pentru un tânăr cu pasiune pentru automobilsim. Am înfiinţat, împreună cu colegii de la ProCar, competiţia şanselor egale. Daciile de Cupa Nova erau construite de ProCar, noi am dat garanţii că aceste maşini sunt identice, iar sportivii cumpărau o maşină cu performanţe egale“, a mai povestit Boboescu.

Vizita de la Detroit şi contactul cu Johnson Controls

Până la urmă a ajuns la concluzia că nu are vocaţie să fie om de afaceri, aşa că a urmat din nou o mare schimbare. În anul 1998 a făcut o vizită la Detroit, unde se află cei trei mari producărtori de tradiţie: General Motoros, Ford şi Chrysler. 

„Am ajuns în interes de afaceri la Johnson Controls – cel mai mare producător de acumlatori din lume. Ceea ce cumpărăm sub denumirea Bosch, Varta sunt de fapt acumlatori Johnson Controls“, afirmă Boboescu. Nu credea că după nici şase luni se va întoarce la Johnson Controls, pentru a da curs unei oferte.  

Dan Boboescu primeşte o distincţie din partea Fundaţiei Politehnica 
 

„Pentru a înţelege ce înseamnă Michigan în industria auto, vă spun că în 2016 s-au produs 2,4 milioane de autombile, din care 1,5 în zona Detroit. Sunt 12 fabrici de asamblare, 1700 de fabrici de componente din care peste 500 sunt aşa numitele investiţii străine. 26 de miliarde este exportul auto din Michigan. Sunt 375 de centre tehnice de proiectare din care 120 sunt ale companiilor străine. Nu doar numele mari, firmele de componente vin şi fac aceste centre de proiectare, unde lucrează peste 100.000 de ingineri. Şansa mea a fost că cei 6.600 de absolvenţi din cele 15 universităţi din Michigan nu pot acoperi această foame de ingineri. Asta a fost oportunitatea pe care am avut-o în 1999, de a căpăta un job la unul dintre aceste centre tehnice, la Johnson Controls“, a afirmat Boboescu.

Emigrarea în America

Activitatea celor de la Johnson Controls este foarte diversă. La scaune şi inerioarele de maşini sunt printre cei mai buni. Americanii fac scaune pentru 24 de milioane de maşini pe an, în 33 de ţări, în cele 230 de fabrici pe care le deţin. 

„Interioarele pot să fie foarte fanteziste, brandul Recaro aparţine de Johnson Controls, sau foarte seci. Definiţia interioarelor este dată de producător. Johnson Controls mi-a facilitat să merg din nou la şcoală. Deşi aveam o vârstă, intuiam că sunt lucruri pe care nu le ştiu în această industrie globală. Am făcut un master să pot să percep mai bine fenomenul global”, a mai povestit Dan Boboescu, devenit între timp american cu acte în regulă. 

 

Boboescu s-a respecializat în proiectarea de scaune. A lansat numeroase proiecte, în principal pentru Ford.

În România, Johnson Controls se numeşte Adient. Are 12 fabrici. La Ploieşti se fac husele de scaun pentru majoriatea automobilelor europene, de la Mercedes la BMW. În jurul Piteştiului este fabrica de asamblare şi de mecanisme, la Craiova au o fabrică de scaune, iar la Jimbolia – în Timiş, au una din cele mai mari fabrici de mecanisme şi structuri. 

Aventură chinezească: Maşina proiectată în SUA, dar interiorul în China

În 2007, pentru Dan Boboiescu a urmat o nouă aventură. Timp de doi ani s-a mutat în China, la Shanghai. 

Interiorul un Buick LaCrosse din 2009
 

Inginerul a încheiat activitatea cu Johnson Controls în 2017 şi a decis să revină în Timişoara. „Acum lucrez la proiectul . Părinţii au ajuns să aibă nevoie de noi în Timişoara, aşa că ne-am închiat, atât eu, cât şi soţia, cariera profesională. Ne-am decis să ne dedică familiei şi părinţilor care ne-au susţinut toată viaţa. În America au rămas copiii“, a închieiat Dan Boboescu, care face parte în continuare din boardurile firmelor Temeco şi ProCar.