Marca epigenetică se transmite din generație în generație

Cât de mult influențează trăirile pe care le-a avut un cuplu, înainte de nașterea unui copil? La această întrebare au încercat să răspundă mai mulți cercetători americani, care timp de 20 de ani, au efectuat studii pe mai multe generații. Rezultatele acestor cercetări au fost spectaculoase.

Unul dintre studii s-a efectuat pe mai multe generații născute în Olanda. În anii 1944-1945, Olanda a fost privată de alimente. Toate femeile care au născut în acea perioadă au născut copii subponderali. Zeci de ani mai târziu, atunci când aceștia au devenit părinți, copiii lor erau obezi, cu probleme legate de diabet sau cardiace.

Șoarecii și mirosurile

În anul 2013, într-un laborator din SUA s-a efectuat un experiment inedit. În momentul în care șoarecii erau așezași lângă un vas plin cu acetonă, li se aplica un șoc electric. Șoarecii născuți după a treia generație, deveneau agitați la mirosul de acetonă, fără să li se aplice șocuri electrice.

În ultimii ani, conceptul de ereditare clasică s-a schimbat și s-a introdus termenul de marcă epigenetică. Stările depresive sau consecințele unui șoc pe care l-a trăit unul dintre părinți se transmite generațiilor următoare, până la nepoți sau strănepoți.

Cu cine semănăm?

Cercetătorii de la Institutul Montpellier au efectuat studii pe acest subiect și au ajuns la concluzia că în primul an de viață copilul seamănă cu mama. După această perioadă, copilul de sex masculin începe să semene tot mai mult cu tatăl, iar fata cu mama.

Cu toate acestea. Copiii moștenesc genetic mai mult de la mamă. În perioada de nouă luni petrecută în uterul matern, se face un transfer de celule de la mamă la copil. Aceeași situație și în perioada de alăptare.

Calviția, moștenire de la mamă

În cromozomul X există 13 gene răspunzătoare de calviție. În general, calviția este specifică bărbaților. Hippocrate scria că eunucii nu au calviție pentru că organismul lor nu mai produce testosteron.

În anul 1950, medicul James Hamilton a studiat cazul unor gemeni care aveau vârsta de peste 40 de ani. Medicul era contrariat de faptul că numai unul dintre cei doi avea calviție. Explicația a venit în momentul în care medicul a descoperit că unul dintre băieți suferise o castrație accidentală în copilărie. Ipoteza lui Hippocrate s-a dovedit a fi adevărată.

Mai târziu, studiile efectuate pe deținuți americani castrați din cauza unor fapte penale au confirmat ipoteza lui Hippocrate. Unul din doi bărbați suferă de calviție, iar la femei, două din zece.
Testosteronul duce nu numai la calviție, ci și la apariția unui cartilagiu proeminent, numit mărul lui Adam.