[ad_1]
Muzeul de Etnografie Universală “Franz Binder” din Sibiu este unic în România. Inaugurat în 1993, muzeul conţine o serie de piese specifice civilizaţiilor extraeuropene. Colecţia nucleu a fost donată muzeului de către etnograful Franz Binder (1824-1875), un saş din Sebeş (judeţul Alba), născut într-o familie de farmacişti.
Spirit aventurier şi având o stare materială bună, Franz călătoreşte în Asia Mică (Turcia), Palestina, Sudan, Egipt şi în Africa Centrală. A fost unul dintre primii europeni care au intrat în contact cu triburile Zande, de canibali, a călătorit în regiunea Nilului Alb şi a locuit vreme de un deceniu în Africa, o mare parte a timpului petrecându-şi-o la Cairo.
În 1857, Binder devine viceconsul al Imperiului Austro-Ungar la Khartum (Sudan), iar în 1862 se întoarce definitiv în Transilvania. Întreaga sa colecţie de obiecte etnografice, culese de la triburi nilotice sau cumpărate din călătoriile sale, o donează Asociaţiei Transilvane de Ştiinţele Naturii din Sibiu.
Despre Binder se ştie că a ţinut chiar şi conferinţe prin câteva oraşe transilvane, povestind oamenilor despre călătoriile sale şi arătându-le obiecte africane sau planşe desenate. Comerciant, conducător de caravane şi neobosit cercetător, interesat de obiceiurile civilizaţiilor cu care venea în contact, de fauna şi flora locurilor vizitate, Franz Binder a primit, la întoarcerea în ţară, un ordin de merit de la împărat, pentru serviciile aduse Imperiului austriac. În 1875, Binder s-a stins din viaţă, din cauza unei pneumonii, la moşia de la Vulpar, unde a şi fost înmormântat, nu departe de grădină sa cu plante exotice.
În muzeu se regăseşte şi “Mumia de la Sibiu”, cunoscută şi sub numele de “mumia cu părul albastru”, care nu a făcut parte din colecţia iniţială a lui Binder, ci a fost donată muzeului, la începutul secolului al XX-lea de către Herman von Hannenheim, consul al Austriei în Egipt. Ea a aparţinut unui personaj de rang înalt din perioada dinastiei ptolemaice şi are vârsta de 2.300 de ani.
Deşi nici acestea nu sunt rămăşiţele pământene ale unui faraon sau ale unui înalt preot egiptean (ale căror mumii erau mai bine fasonate, pentru a aminti de distincţia pe care mortul a purtat-o în timpul vieţii şi despre care se credea că o să o poarte şi în viaţa de dincolo), mumia din Sibiu aparţine unui foarte bogat demnitar egiptean. Specialiştii au ajuns la această concluzie şi în urma unei cercetări minuţioase care a relevat faptul că întreaga procedură de îmbălsămare a fost parcursă cu acurateţe.
Sursa: jurnalul.ro
ATENŢIE! Fotografia de la începutul articolului nu e cea de la muzeul din Sibiu, ci una prelucrată
[ad_2]
Source link