Home » Conspiratii » Gabriel Liiceanu: „Dacă ideea socialistă s-ar transforma în realitate, spec…

Gabriel Liiceanu: „Dacă ideea socialistă s-ar transforma în realitate, spec…

[ad_1]

Gabriel Liiceanu este cel care a deschis evenimentul, trăgând un semnal de alarmă cu privire la discursul public din România care, în momentul de faţă, se reduce, în principal, la talk-show-urile de televiune, la dezbaterile politice (limbajul clasei politice), respectiv la fuxul de ştiri „care năvăleşte peste noi zi de zi”. Problema este că nu există în acest discurs, vocea specialiştilor.

„În schimb, nu există în discusul public din România ceea ce aş numi vocea specialiştilor,adică a oamenilor care ştiu despre ce vorbesc. Pentru că ceilalţi nu vorbesc neapărat despre ceea ce ştiu”, a spus Gabriel Liiceanu.

Pe această linie, întrebarea pe care filosoful i-a adresat-o lui Horia-Roman Patapievici a fost în ce calitate vorbesc ei despre splendoarea Europei, ce specialişti sunt ei?

„În chestiunea Europei, noi avem specialitatea iubirii. Ne-am specializat în Europa pentru că am iubit-o. Şi pentru că orice om cu scaun la cap încearcă să se educe în obiectul iubirii lor, cred că şi noi am făcut la fel. De-a lungul anilor, ne-am specializat într-un obiect al admiraţiei, al iubirii care este Europa. Deci începem foarte platonic: unii care sunt îndrăgostiţi”, a răspuns Patapievici.

Când începe Europa

Când începe Europa de fapt? Începe odată cu dimensiunea iudeo, elină, romană, creştină, sau a statului modern? Aceasta e una dintre problemele care s-au pus sâmbătă pe scena Ateneului.

Patapievici a comparat Europa şi evoluţia sa cu „zborul unei rachete care îşi lasă treptele în urmă”. Europa începe în toate acele puncte, consideră filosoful-fizician.

„E o rachetă inversă. Tot ce s-a enumerat e Europa, dar devin Europa pe măsură ce această etalare de remarcabile contribuţii la cultură şi civilizaţie se propune lumii. Ele încă nu ştiu că sunt Europa, ele vor afla că sunt Europa când ceva le va include şi va face sistem din ele”, a mai spus Horia-Roman Patapievici.

Primul moment european

Care a fost primul moment european? Patapievici a explicat că iniţial, Grecia antică însemna doar propria istorie. Odată cu secolul 2 î. Hr însă, istoria Romei includea şi istoria Greciei.

„Se întâmplă primul moment european al acestei istorii disparate. Cineva, care este diferit de celălalt, asumă integral trecutul cu cultura celuilalt. Cel care o face este învingătorul. El are puterea militară, politică, administrativă şi, în mod normal, când cucereşti pe cineva atât de deplin, nu te mai uiţi la el, îl calci în picioare”, a mai spus filosoful.

Acesta a explicat că Roma, în postura de cuceritor, nu a acţionat astfel, înţelegând că Greci,a în cultura şi filosofia ei, îi este superioară. Urmarea a fost, în cuvintele lui Patapievici, că cel puternic se pune la şcoala celui slab pentru că înţelege că înţelege că îi lipseşte ceva.

„Primul poet roman este unul care încearcă să fie al doilea Homer… Odată cu creştinismul, când e o prefacere totală a lumii, când zeii păgâni dispar, Dante îl ia pe Vergiliu pentru că îi lipseşte, lingvistic vorbind, Homer”, a mai adăugat filosoful.

Cum să vieţuim laolaltă

Unul dintre cele mai important lucruri pe care imperiul Roman le-a preluat din Grecia Antică a fos filosofia ca un mod de viaţă, adică „ce e mai bun din filosofia greacă, care nu e era de aparat”. Gabriel Liiceanu a intervenit explicând că, pe linia stoicilor, studiul filosofiei era „un mod de a te întâlni cu viaţa pentru a învăţa cum să mori bine”.

Autorul volumului „Uşa interzisă” a vorbit despre faptul că tot grecilor antici le datorăm şi faptul că au fost primii care şi-au pus problema autoguvernării, a cele mai bune metode a trăi bine laolată.

Acesta a făcut referire la volumul „Sapiens.Scurtă istorie a omenirii” a lui Yuval Noah Harari, unde acesta explică faptul că oamenii apar sub forma vieţii tribale. Comunicarea- a punctat Liiceanu- nu se poate face în mai mulţi de 150 de indivizi, motiv pentru care este un lucru uimitor atunci când oamenii reuşesc să se grupeze mii, zeci de mii sute de mii, milioane, iar astăzi, miliarde.

„Miracolul speciei noastre este că a reuşit să strângă lalolată, fără ca membrii comunităţii să se întreucidă, până la 7 miliarde de oameni”, a mai spus Gabriel Liiceanu.

Prima oară când s-a pus problema modului de a organiza statul oamenilor lalolată, s-a întâmplat în Atena lui Pericle, când oamenii şi-au pus conştient problema faptului că trebuie să trăiască bine, că trebuie să găsească formula ideală de convieţuire.

„Noi nu suntem astăzi puşi laolaltă decât prin reprezentativitate. Alţii ne reprezintă- vai de capul nostru cum- şi ne fac să luăm hotărârile, o mână de oameni pentru toţi. În Grecia, hotărârile le lua fiecare… Libertatea individului nu exista, erau sclavii slujirii cetăţii”,a explicat Liiceanu.

Întrebat de ce acest prim model de configuraţie politică n-a intrat în imperiul roman, Horia- Roman Patapievici a explicat că a intrat, sub forma Romei care era un „oraş-cetate”.

Inventivitatea europeană s-a mai arătat printr-o altă formă politică, a punctat Patapievici, prin „forma monarhiei din care, prin teritorizare şi naţionalizare, a apărut statul naţiune care e forma politică modernă care s-a dovedit cea mai atrăgătoare”.

Odată cu statul modern, a spus Gabriel Liiceanu, Europa a încercat să exporte în toată lumea modelul democratic, tocmai pentru a obţine o umanitate ca una.

„Globalizarea în care trăim este aspiraţia creştină laicizată de a trăi ca o omenire una pe tot pământul şi de a obţine pacea eternă”, a mai spus Liiceanu.

Care sunt splendorile Europei

Horia-Roman Patapievici a expus câteva dintre ceea ce ar putea fi numite splendori ale Europei, printre cele ma importante, menţionând drepturile omului, ştiinţa modernă a naturii, respectiv capitalismul.

„Există un anumit raport între individ şi stat, între individualitatea umană şi colectivitatea oamenilor, dată prin instituţiile ei, care dă dreptate invididului şi nu colectivităţii. Acest lucru puteţi să îl numiţi cum vreţi, drepturile omului, stat de drept, domnia legii, democraţie liberală. E un reglaj fin care face ca acest raport să funcţioneze. Asta e una dintre splendorile Europei”, a explicat Patapievici.

Apărarea capitalismului. Una dintre marile invenţii ale Europei

Acesta a continuat, explicând că una dintre cele mai mari invenţii ale Europei este capitalismul, „cu tot alaiul lui cu sistemul bancar sau moneda fiduciară”.

Revenind la ideea existenţei laolaltă, Gabriel Liiceanu a punctat că prin capitalism s-a ajuns la convieţuirea a 7 miliarde de oameni.

„Dacă ideea socialistă s-ar transforma în realitate, specia umană ar dispărea cam într-un an de zile. Să spunem lucrurile pe faţă. În clipa în care apare producţia serială- când un produs poate fi replicat în mii şi milarde de exemplare- atunci capacitatea oamenilor de a se hrăni şi de a supravieţui convenabil este enormă”, a explicat Liiceanu.

Legat de bănci, acesta a spus că băncile, lăsând deoparte faptul că există oameni care pot să le mişte într-o direcţie greşită, sunt cele care au permis ca oamenii să îşi mărească productivitatea de la o generaţie la alta prin faptul că indivizii au început să producă cu viitorul în faţă. „Creditul înseamnă încrederea că la anul va fi mai bine”.

Patapievici a încheiat discuţia cu privire la capitalism, explicând că dacă lumea îl citeşte pe Marx pentru a înţelege capitalismul, a ratat complet căci acesta nu îl vede, pornind, din capul locului, într-o perspectivă a înlocuirii lui cu socialismul.

De ce Europa îşi repudiază singură valorile. Corectitudinea politică

În secolul XX, a spus Patapievici, Europa a arătat o formă de sminteală care poate fi interpretată ca fiind o revenire a primitivsmului şi a barbariei, dar şi ca realizare a unei interdicţii care stă în formă politică europeană.

Întrebarea pe care Gabriel Liiceanu şi-a pus-o a fost de ce s-a ajuns la repudierea splendorilor Europei de către Europa?

De ce se consideră că e de bonton să repudiezi splendoarea ca să nu jigneşti?

De ce să îl elmini pe Shakespeare dintr-o universitate pentru că nu a fost destul de divers şi pui în loc o poetă neagră lesbiană.?

Răspunsul lui Horia-Roman Patapievici la aceste întrebări a fost că în cultura europeană occidentală, s-a produs o mutaţie, un nou relativism. Dacă relativismul antic ducea la scepticism, cel modern duce la absolutism. Cu alte cuvinte, spunem că nu putem compara lucrurile şi trebuie să le lăsăm în aboslutul lor. Repudierea, a continuat Patapievici, este o inversiune morală. Acesta a povestit că la un moment dat, după al doilea război mondial, elitele europene, umaniste în special, au început să repudieze fundamnetele culturii europene.

„Cei care au contribuit la cultura europeană au fost identificaţi ca bărbaţi, albi, heterosexuali, creştini şi morţi. Aceste caracteristici au devenit un fel de descriere pentru ceea ce trebuie repudiat”, a mai spus filosoful.

„Până acum nu vedeam bărbatul din Homer, vedeam omul din Homer”, a mai adăugat acesta.

Gabriel Liiceanu şi Horia-Roman Patapievici au încheiat discuţia aducându-i un omagiu lui Macron care, „prin reforma făcută, merită omagiul Europei”. Prin reforma sa, Macron a redat demnitatea notei, respectul pentru profesori şi a reintrodus greaca şi latina în licee.

[ad_2]

Source link

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

More 517 posts in Conspiratii
Recommended for you
Peste 23.000 de locuri de muncă vacante la nivel naţional, cele mai multe î…

[ad_1] Mai puţin de o sută de locuri de muncă disponibile sunt în judeţele Giurgiu,...